Situaţia s-a deteriorat rapid în ultima săptămână în Cipru, după ce Parlamentul cipriot a refuzat prima variantă a acordului de împrumut de la UE şi FMI. Băncile sunt închise încă de pe 15 martie, iar unele supermarketuri au rămas aproape fără alimente, din cauză că furnizorii cer plata în numerar pentru livrări, iar banii sunt blocaţi în bănci. „Stocurile supermarketurilor sunt suficiente pentru încă două sau trei zile. Dacă nu se ajunge la o soluţie curând, iar băncile rămân închise la începutul săptămânii următoare, atunci vor fi probleme”, a declarat preşedintele Asociaţiei Supermarketurilor din Cipru, Andreas Hadjiadamou, conform Mediafax.
Din fericire, luni dimineaţă s-a ajuns la un acord pentru împrumutul de 10 miliarde de euro. Prima propunere, refuzată săptămâna trecută ar fi impus o taxă tuturor deponenţilor de conturi în băncile cipriote, pentru a obţine suma necesară garantării împrumutului. Noua propunere îi scuteşte de taxe pe deponenţii conturilor cu sume sub 100.000 de euro (care vor fi garantate de stat), dar presupune restructurarea sistemului bancar.
Ce presupune noua înţelegere?
Dacă sumele mai mici de 100.000 de euro vor fi scutite de taxe, sumele mai mari de atât vor trebui suporta o taxă mai mare de 10%, cât fusese propunerea iniţială. Deşi încă nu s-a precizat care va fi procentul, analiştii estimează că deponenţii ar putea pierde până la 40% din bani. Planul mai prevede închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Popular Bank of Cyprus, sub presiunea creditorilor conduşi de Germania. Depozitele mai mici de 100.000 euro vor fi transferate la Bank of Cyprus, iar depozitele de peste 100.000 euro de la ambele bănci, se vor transforma în acţiuni şi vor fi folosite pentru rezolvarea problemelor legate de datoria Popular Bank of Cyprus şi recapitalizarea Bank of Cyprus. Această mişcare ar urma să asigure 4,2 miliarde de euro, din cele 5,8 cât trebuie să aibă fondul de garantare al împrumutului. Cel mai probabil diferenţa de bani va fi acoperită de creşterea taxelor. Având în vedere că Popular Bank of Cyprus va fi închisă, mii de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă, îngroşând rândurile şomerilor.
Cum a ajuns Cipru în această situaţie?
Cipru a fost îngenuncheată de pierderile pe care sectorul bancar supradimensionat le-a investit în Grecia, pentru a da o mână de ajutor când criza era mai severă. În 2011, când creditorilor Greciei li s-a cerut să suporte o parte din pierderile ţării, băncile cipriote au avut de suferit. Astfel cele două cele mai mari bănci au apelat la guvern, iar guvernul s-a înscris pentru un împrumut extern în iunie, anul trecut, dar negocierile politice nu s-au concretizat.
Obligaţi să accepte acordul
După ce săptămâna trecută, Parlamentul cipriot a refuzat propunerea troicii (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), BCE le-a dat un impuls ameninţând să taie băncilor cipriote ajutorul financiar de urgenţă, dacă politicienii nu vor accepta o înţelegere până marţi. În acest scenariu băncile ar fi dat faliment şi ţara s-ar fi trezit în incapacitate de plată şi o posibilă ieşire haotică din zona euro. Dar oare chiar ar fi permis cineva să se întâmple în Cipru un lucru care nu s-a întâmplat nici măcar în Grecia, care a primit 140 de miliarde de euro, nu 10 miliarde cât are nevoie Cipru? Falimentul sistemului bancar cipriot ar duce cu sine în abis şi băncile greceşti, iar repercusiunile asupra întregii zone euro, pe care Germania se chinuie de câţiva ani să o regularizeze, sunt prea greu de imaginat.
Mulţi critici spun că măsurile impuse de troică sunt ba o pedeapsă a Germaniei pentru Rusia, care deţine aproape jumătate din conturile cipriote, ba o soluţie de acces la rezervele mari de petrol şi gaze găsite pe coasta de sud a ţării. Clemens Fuest, preşedinte al Centrului pentru cercetarea economiei europene, din oraşul german Mannheim, a declarat că „în Europa există reglementări clare privind restructurarea băncilor. Cei dintâi care garantează sunt proprietarii băncii. În cazul în care capitalul acestora s-a epuizat, în joc intră creditorii, inclusiv posesorii de obligaţiuni şi depozite,” citează AP. Însă, până acum nimeni nu le-a cerut cetăţenilor ţărilor care au apelat la ajutor extern să plătească o parte din banii strânşi de-o viaţă. De exemplu, ce vor crede acum spaniolii, ale căror bănci primesc ajutor din partea comunităţii şi ai căror investitori încă nu au fost obligaţi să se implice?
site sursa: www.semneletimpului.ro