Americanii, convinși că religia le poate asigura viitorul
Luna aceasta s-au împlinit 239 de ani de când coloniile americane au respins suzeranitatea britanică și și-au asumat autonomia completă, prilej pentru unii să deplângă discrepanțele de viziune între fondatorii Americii de atunci și conducătorii ei de azi.
La fiecare început de iulie, Statele Unite ale Americii aniversează Ziua Independenței. Pentru mulți prilej de bucurie, pentru alții de rememorare nostalgică a ceea ce a fost și încă ar trebui să fie. În acest sens, CBN aduce în atenție lucrarea U-Turn: Restoring America to the Strenght of Its Roots, semnată de reputatul cercetător George Barna și istoricul David Barton.
Cartea nu e nouă (e publicată în anul 2014) și nici ideile ei nu sunt (autorii propun reabilitarea morală a țării lor prin întoarcerea la credința fondatorilor). Însă statisticile care îi condimentează conținutul merită expuse întrucât conturează elocvent portretul unei națiuni puternice și în mod vădit diferită de celelalte țări dezvoltate.
„Înapoi la Evul Mediu”
Barna și Barton se exprimă în termeni catastrofali și avertizează că Statele Unite sunt pe cale să trăiască propria versiune a Evului Mediu și că toate civilizațiile care au trecut pe drumul spre care se întreaptă azi America au ajuns în ruine. „Fondatorii noștri ne-au lăsat o bază extraordinară”, declara Barna pentru CBN News. „Și e o nebunie completă ca noi să ne batem joc de această fundație și să spunem «lasă că noi o să ne construim una nouă».”
Autorul este convins că liderii care conduc azi Statele Unite au pierdut din vedere idealurile biblice și că din acest motiv America o duce din ce în ce mai rău. „Doar 9% dintre creștinii născuți din nou (ramură a evanghelismului american, n.r.) au o perspectivă biblică asupra vieții”, a spus Barna. Și „doar 51% din pastori văd lumea astfel”. Barna a deplâns și creșterea proporției „oamenilor care nu merg la biserică, de la 28 de procente la 48 de procente în doar șase ani. (…) Grupul religios cu cea mai rapidă creștere în America este cel al ateilor și agnosticilor.”
Eul american
Barton este de acord, observând că americanii au schimbat ordinea priorităților în viață, renunțând la perspectiva care punea responsabilitățile față de Dumnezeu pe primul loc și înlocuind-o cu adorarea sinelui. „Astăzi suntem îngrijorați strict de confort și experiențe, de distracții și siguranță”, a explicat Barna.
Autorii sunt de părere că narcisismul național este ceea ce i-a condus pe americani să cheltuiască mai mult decât își puteau permite și, implicit, să se îndatoreze cumplit. „La momentul actual, ar dura 107 ani de producție la capacitate totală pentru ca economia americană să poată plăti datoria pe care o avem”, a spus Barton, adăugând că „suntem la punctul la care 60% dintre americani primesc mai mult de la guvern decât au oferit”.
Vina și soluția creștinilor
Autorii compară constant optica fondatorilor cu opinia publică revelată astăzi de statistici privind anumite chestiuni-cheie în evoluția societății americane și găsesc că americanii, chiar și cei creștini, au abdicat de la valorile strămoșilor.
Barna și Barton atribuie în parte și creștinilor decăderea națională. „Într-o țară în care 78-80 de procente spun că sunt creștini, doar 34 procente declară a crede în adevărul moral absolut”, remarcă Barton. „Nu se mai vede nicio diferență comportamentală între creștini și ne-creștini, iar asta nu e bine”, a mai adăugat autorul.
Barna e de părere că, așa cum poartă o parte din vină, creștinii pot avea și o parte din soluție: „dacă încercăm să înțelegem ce a făcut ca America să fie măreață, vedem că e vorba de parteneriatul dintre biserică, familie și guvern”, a spus el. Autorii au deplâns însă faptul că astăzi mulți dezavuează implicarea liderilor religioși în treburile guvernului. Și au calificat drept aroganță dorința liderilor contemporani de a separa treburile statului de biserică.
America cea religioasă
Un procent semnificativ de americani le împărtășește opinia. Un sondaj publicat anul trecut de Pew Research Center, un grup de referință în domeniul statisticilor cu privire la viața religioasă americană, a revelat că numărul celor care vor ca bisericile și comunitățile religioase să participe la dezbaterile politice este în creștere cu 6 procente față de anul precedent. Doar 48% dintre americani cred că biserica ar trebui să rămână în afara politicii, în tabăra opusă aflându-se predominant respondenți cu orientare republicană. În plus, anul trecut a scăzut procentul americanilor care se opun ideii ca bisericile să facă oficial apel la vot pentru anumiți candidați, în timpul campaniei electorale, de la 70% în 2013 la 63% în 2014.
Aproape 75% dintre americani cred că societatea ar avea foarte mult de câştigat de pe urma vieţii religioase a credincioșilor practicanți, arată un sondaj Gallup. Însă Statele Unite asistă la un fenomen tot mai pregnant în ultimii ani: coabitarea religiei cu secularismul în spațiul public. „Ce se întâmplă acum e faptul că secularismul şi religiozitatea ferventă cresc împreună. Iar ceea ce dispare este acea clasă de mijloc a celor care merg la sinagogă, la moschee sau la biserică pentru că asta se aşteaptă de la ei”, e de părere Timothy Keller, teolog prezbiterian american. „Personal, eu cred că biserica ar trebui să fie mai puţin preocupată de politică şi mai mult de slujire”, a declarat Keller.
Statele Unite rămân un spațiu în care religia și politica se îmbină atipic pentru o țară dezvoltată. Americanii se disting semnificativ față de celelalte țări bogate prin proporția covârșitoare în care consideră că religia trebuie să aibă un cuvânt de spus în organizarea politică a federației.
www.semneletimpului.ro
