La o săptămână de la atacurile din noaptea de Revelion din Koln, Germania, anul 2016 a debutat cu un nou val de panică și frică față de refugiați. Situația din Germania rămâne în continuare extrem de neclară, iar în mass-media ajung mai mult zvonuri, destul de îngrozitoare, care alimentează anxietatea generală cauzată de primirea refugiaților. Hashtagul „#rapefugees” este în vogă acum pe Twitter și retorica se răspândește.

Ce s-a întâmplat în noaptea de Revelion a fost un atac „aparent coordonat”, în urma căruia mai mult de 100 de femei au depus plângeri că au fost abuzate sexual sau tâlhărite. Se pare că poliția era prezentă la fața locului, dar era ocupată să protejeze mulțimea de un grup care arunca cu petarde și artificii în oameni, grup din care s-au rupt câteva sute de bărbați, mulți părând să fie beți, care au început să atace femei însoțite și neînsoțite. Se pare că femeile ar fi fost izolate în cercuri de către bărbați, astfel încât din afară nu se putea vedea ce se întâmplă, drept pentru care a doua zi poliția a raportat că a fost o celebrare pașnică. Abia când s-au adunat acuzațiile, au realizat și autoritățile magnitudinea atacului. Există și o acuzație de viol. În momentul în care șeful poliției din Köln, Wolfgang Albers, a spus că suspecții păreau să fie arabi sau africani, după aspectul fizic, au început și speculații că ar fi vorba despre refugiați.

Conform unui raport intern al poliției locale, ajuns în mâna jurnaliștilor de la Spiegel, unul dintre suspecți ar fi confirmat că este din Siria. „Trebuie să vă purtați frumos cu mine. Doamna Merkel m-a invitat”, le-ar fi spus el polițiștilor, în timp ce altul și-a rupt propriul permis de rezidență, spunând: „Nu îmi puteți face nimic, mâine mă duc și îmi iau altul.” Nu se știe dacă documentul era adevărat sau fals, dar 15 dintre suspecții reținuți, care erau refugiați veniți din Siria și din Afganistan, au fost eliberați pentru că nu au existat dovezi că ar fi vinovați de atac sau de instigarea la atac, conform mic.com. Cu toate acestea, dacă se confirmă că vreunul dintre refugiați a fost implicat în atac, ne putem aștepta să fie ultima picătură „înghițită” de Europa, care deja pregătește o securizare mai serioasă a granițelor externe. Spațiul Schengen riscă să rămână o amintire a unui proiect nerealizat, iar sistemul democratic să nu fie nicidecum ultima ideologie valabilă din istorie.

Tactici de a-i convinge pe refugiați să plece sunt deja puse în aplicare în unele tabere de refugiați. Franța pare să fie campioană la acest capitol, ceea ce spune multe despre așa-zisa iertare oferită de Franța după atacul asupra redacției Charlie Hebdo. Taberele de refugiați de la Calais și Grande-Synthe sunt victimele unei politici de trecere a refugiaților prin încercări de foc. Cei care se află acolo, așteptând o posibilitate de a-și continua drumul, trebuie să rabde ploaie, ninsoare, frig, foamete și condiții din ce în ce mai insalubre, pe măsură ce autoritățile limitează din ce în ce mai mult accesul voluntarilor. Aceștia nu sunt lăsați să facă curat sau să facă reparații acolo unde este nevoie. Se pare că în Grande-Synthe autoritățile au dat o lege prin care le interzic voluntarilor să intre în tabere având asupra lor pături, materiale de construcție, saci de dormit sau corturi. Este permisă intrarea doar cu haine și alimente și doar ce poate fi cărat în mână, accesul vehiculelor fiind complet interzis. Poliția percheziționează tot ce intră în tabără și confiscă toate păturile și sacii de dormit, deși este mijlocul iernii. În tabără locuiesc în prezent 2.500 de bărbați, femei și copii. Se pare că voluntarii încearcă să se furișeze în tabără cu pături noaptea, prin pădure, ceea ce nu este nici pe departe o soluție. Acest tip de legi sunt date pentru a-i duce pe acești oameni la disperare, pentru că, odată plecați de acolo, ei vor trimite mai departe vorbă să se ocolească Franța.

Luând în calcul și atacul din Germania, este clar că în încercarea de a rezolva criza refugiaților, oameni nevinovați au de suferit de ambele părți. Nu pare să existe nicio soluție miraculoasă, ci doar compromisuri. Întrebarea este cine e dispus să sacrifice mai mult în această perioadă de început, în care încă domnește haosul și derapajele.

www.semneletimpului.ro