Omul sănătos îşi aduce mai greu aminte de moarte decât o face omul bolnav. Mulţi oameni s-au apropiat de Dumnezeu abia după ce s-au întâlnit cu boala (sau cu necazurile). Omul este ispitit să adopte un mod de viaţă în care credinţa este doar un compartiment care nu comunică cu celelalte; omul se mulţumeşte să fie creştin câteva ore pe săptămână, duminica, şi în rest trăieşte după alte legi, fără să mai ţină seama de legea dumnezeiască. Dar boala, ca orice suferinţă de altfel, îi răstoarnă socotelile. Boala este un dascăl înţelept care ne povăţuieşte să nu ne legăm de lumea în care trăim, ne învaţă că această lume este trecătoare şi noi înşine nu vom zăbovi mult în ea.
Creştinul trebuie să poarte crucea pe care i-a dat-o Dumnezeu. Dacă este sănătos, să se folosească de sănătate pentru a aduce roade duhovniceşti. Să nu caute boala, dar dacă se va îmbolnăvi, trebuie să ştie să rabde pentru a dobândi cununa bolii.
Oamenilor necredincioşi, care cred numai în valoarea vieţii pământeşti, boala le este mai de folos decât sănătatea pe care ar folosi-o numai pentru a se deda patimilor. Iar pentru cei care trăiesc în patimi, purtând cu nevrednicie numele de creştini, boala le este iarăşi de folos, pentru că îi îndeamnă să ia aminte la roadele faptelor lor. Pe când sănătatea îi ajută să uite care este scopul vieţii pământeşti.
Cine duce lupta cea bună a mântuirii o face şi dacă este bolnav şi dacă este sănătos. Acela poartă cu răbdare crucea, oricât ar fi de grea. Nu consideră că boala e rea şi sănătatea e bună, ci consideră că boala e bună în măsura în care duce la pocăinţă şi sănătatea e bună în măsura în care e folosită într-un mod binecuvântat. Consideră că boala şi sănătatea pot fi pierzătoare atunci când omul vrea să trăiască după propria voie, călcând poruncile dumnezeieşti. Omul care este cu adevărat credincios Îi mulţumeşte lui Dumnezeu şi când este sănătos şi când este bolnav. Şi atunci când duce povara bolii, şi fără să vrea devine o povară pentru casnicii săi, primeşte totul ca din mâna lui Dumnezeu, şi se lasă ajutat de cei pe care el însuşi şi-ar fi dorit să îi ajute…
