Lăcaşurile de cult - tezaurul credinţei noastre

Despre această rubrică!
Acestă rubrică se dorește a fi ca și un ghid pentru pelerin.
Spre slava lui Dumnezeu şi bucuria pelerinului nostru această rubrică va fi extinsă la lăcaşurile de cult monastice din întreaga lume. Să sperăm să o putem completa cât mai curând.
 
Rubrica de față își propune să familiarizeze pelerinul acestei lumi cu atmosfera mănastirilor basarabene. Deși închise aproape în totalitate în perioada sovietică – mai puțin mănăstirea Japca, care se pare că a avut un regim special – lăcașurile de cult din Basarabia au renăscut în ultimii ani, pentru rugăciunile sfinților și nevoitorilor care s-au ostenit în ele. Originea unora se pierde în negura istoriei, precum Tipova, Saharna ori Japca. Altele sunt întemeiate în epoca de glorie a Moldovei, ca Vărzăreștii și Căpriana, iar câteva sunt înființate recent.

Prezentăm în paginile care vor fi urcate între timp la această rubrică istoria pe scurt a acestor mănăstiri, locurile pitorești în care sunt așezate, odoarele și sfintele moaște pe care le adăpostesc, spre îndemn și călăuza pelerinului doritor să cunoască mai bine aceste vetre de viață duhovnicească de peste Prut.

E greu să fii în lume cu gândul la Hristos și la mântuire. Însă este posibil. Iată ce mărturisea unul din părinții a căror mănăstiri au fost închise.

„M-au dat afară de tânăr din mănăstire și am fost nevoit să mă întorc la casa părintească; mama îmi murise. Aveam mamă vitregă. Agenții sovietici atei colindau pe ulițele satului și faceau întruniri împotriva lui Hristos și a credinței noastre străbune. Îmi dăduseră ai mei o cameră, însă începusem să mă clatin în credința și mă rugam la Dumnezeu să nu cad din a crede că există Înviere. A venit într-o dimineață la mine un părinte cu care petrecusem în mănăstire, ce locuia într-un sat îndepărtat de al nostru. Ne-am întărit mult unul pe altul în credință. Pe seară a plecat de la mine. Ziua următoare, un vecin întors de la târg din Chișinău mi-a spus că a aflat de la un consătean de-al părintelui pomenit că acela murise în urmă cu șase luni! Nu mi-a venit să cred. Am cercetat lucrurile cu de-amănuntul și am constatat că vecinul meu avusese dreptate. Părintele murise în urmă cu șase luni, însă Dumnezeu a îngăduit această minune pentru întărirea mea în credință, căci începusem să mă clatin grozav. Din acel moment nu am mai șovăit…”.

De față la convorbire cred că era și părintele Plămădeală de la Căpriana. Abia acum realizez forța duhovnicească ce a făcut să renască așa de rapid mănăstirile vechii Basarabii. Cu astfel de oameni întăriți în Hristos, bolșevicii nu aveau cum să lupte și să iasă biruitori…

Acest mic ghid tratează doar zona cuprinsă între hotarele actuale ale Republicii Moldova.

Sper că lucrarea să fie de folos pelerinului însetat a pătrunde în tainica lume a frumoaselor mănăstiri basarabene!

Aministraţia Ortodoxia.md