CASATORIA

Bună seara, părinte, am 24 ani, nu sunt căsătorită, nu am un prieten, relaţiile mele cu băieţii nu au durat mai mult de o lună, din cauza (cred eu) că ei îşi doreau altceva (relaţii intime, eu sunt fecioară), sunt o fată drăguţă, cuminte, am avut foarte mulţi admiratori, dar cu mulţi dintre ei refuzam să ies, căci ştiam din start că ei au alte scopuri, ţin posturile, mă duc la biserică, mă rog lui Dumnezeu, Iisus Hristos şi Maicii Domnului, l-am întrebat pe părintele duhovnic, şi el mi-a spus că încă nu mi-e timpul, toată lumea care mă cunoaşte mă întreabă când mă mărit (la această întrebare nu ştiu ce să răspund şi îndată mă înfurii ca o turbată), părinte de mica copilă îmi doresc o famile şi iubesc foarte mult copii (vreau mulţi copii) şi mă uit că timpul trece şi eu nu realizez nimic pe plan personal doar profesional, lucrez la o bancă însă nu sunt o carieristă (îmi pare rău că nu-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru situaţia mea financiară, ci cârtesc în faţa lui Dumnezeu că vreau o familie mare, frumoasă şi fericită), sunt familistă, vreau să mă mărit cu un băiat pe care să-l iubesc şi să mă iubească sincer, părinţii mei sunt oameni buni, gospodari, care la fel ţin posturile şi tatăl merge des la biserică şi aşteaptă şi ei să mă vadă mireasă şi nepoţi mulţi, părinte eu simt că Dumnezeu are ceva special pentru mine, la fiecare despărţire sau dezamăgire eu îmi spuneam că Dumnezeu are ceva mai bun pentru mine, vă Rog mult părinte să mă ajutaţi cu un sfat, cu o părere, şi să-mi spuneţi ce să fac şi cum să răspund celor care mă întreabă când o să mă mărit?