Există diferite tradiții referitor la aducerea prescurii la altar. În vechime, acestea se coceau pe la case de către oameni și erau aduse la altar. Cu timpul, s-a renunțat la această metodă, coacerea prescurilor fiind pusă în seama, de obicei a unei bune creștine, văduvă, pentru ca acestea să fie coapte cu credință și cu frică de Dumnezeu și desigur cu multă rugăciune, toate acestea fiind însoțite și de o viață curată și bineplăcută lui Dumnezeu. În orașe, de obicei se coc 5 prescuri mari, din care se săvârșește Proscomidia, și mai multe micuțe, care se dau la altar de către creștini și din care se scot părticele, pentru cei vii și pentru cei adormiți. Iar mai apoi, după ce acestea sunt sfințite, se dau înapoi creștinilor, pentru ca să primească această sfințenie și să o ducă la casele lor. Ce ține de parohii, acestea de obicei nu dau prescuri mai mici la magazinul Bisericii, ci pur și simplu, după ce scot părticele din ele le sfințesc și le dau creștinilor gata tăiate, adică, ceea ce primiți Dvs., și numiți Anaforă.

Doamne ajută, pace și sănătate!

Preot Iulian Rață