deznadejde

Atât de greu îmi este, părinte. Soţul meu nu are de lucru, noi stăm cu chirie şi trebuie să eliberăm casa în 60 de zile. Mă rog Maicii Domnului să ne ajute, dar uneori mă cuprinde disperarea. Nu văd ieşire, apoi iarăşi mă încurajez singură şi zic că are Maica Domnului grijă. Uitându-mă în urmă, ea nu ne-a lăsat niciodată. Mereu ne-a întins o mână de ajutor, dar acum simt că ”mi se strânge laţul în jurul gâtului” ce să fac, părinte? Aproape nu e zi în care să nu plâng, sunt plină de datorii, ce să fac, părinte? Bani nu am să mă mut şi să fiu şi aici achitată la zi. Doar atunci când mă rog şi plâng în faţa icoanelor mă simt încărcată de speranţă şi îmi spun iarăşi că ”Dumnezeu îmi dă acestea pentru a-mi înţelege păcatele, dar după aceea va veni iar cer senin dacă mă caiesc sincer… tare greu îmi este.