Sărut mâna. Vă rog să mă ajutaţi cu un sfat, nu ştiu ce se întâmplă cu mine, dar simt că mă îndepărtez de Dumnezeu în fiecare zi. Cu toate că ţin postul Sfintelor Paşti, nu mă trage inima să fac rugăciune. Iar când mă rog uneori nu mă pot ruga din suflet, gândul fiindu-mi la cele lumeşti. Sau poate că nu ştiu să mă rog, nu ştiu ce să-i cer lui Dumnezeu. Ceva în mine strigă cu disperare către Dumnezeu, am nevoie de ajutorul Lui. Ajutor care interzie să apară. Întotdeauna când se apropie un post pe care îmi propun să-l ţin, mă năpădesc gânduri negre de suicid, deznădejde, ură faţă de Dumnezeu. Şi nu înţeleg de ce? Poate şi pentru faptul că toate îmi merg prost şi primesc de fiecare dată lovitură după lovitură. Iar dacă aş lua în calcul şi varianta sinuciderii nu ştiu ce mă va aştepta dincolo. Eu personal nu cred în existenţa diavolului sau în iad. Ştiu că post fără rugăciune, fapte bune şi dragoste faţă de semenii noştri nu se poate. Iar eu cred că nu respect toate acestea. Toată strădania mea de a ţine post e în zădar. Nu ştiu ce anume să fac să merg pe calea cea bună. Vă rog să îmi răspundeţi. Mulţumesc.