Persoanele indiscrete

Doamne ajută! Mi se întâmplă deseori să fiu întrebată de către cunoştinţe/colegi/rude de ce nu se rezolvă anumite probleme din viaţa mea, probleme care ţin strict de viaţa de familie şi nu mi se pare potrivit să le discut cu alte persoane. Mă sfătuiesc mereu cu duhovnicul meu şi nu îmi spun problemele mele oricui, oricând. Mi se pare aiurea să mă destăinui altor persoane (cu exceptia preoţilor de la care primesc mereu sfaturi bune şi care îmi liniştesc sufletul) care au doar scopul de a bârfi neregulile din viaţa mea şi plus de asta le mai dau şi prilej de a judeca pe alţii. Problema mea e că nu ştiu cum să mă comport cu astfel de persoane pentru că se supără şi mă consideră îngânfată şi ascunsă. Nu ştiu cum să fac să nu mi-i fac duşmani şi sa nu ajung la certuri. Cum poţi să faci astfel de oameni să înţeleagă că ei se comportă necuviincios şi că nu e frumos să obligi pe cineva să-şi deschidă sufletul în faţa ta, fără voia lui? Plus de asta dacă le spun că toate sunt dupa voia Lui Dumnezeu şi dacă nu se îndeplinesc anumite dorinţe, chiar dacă sunt lucruri bune şi frumoase, asta înseamnă că Dumnezeu ştie mai bine de ce e aşa, poate ne fereşte de un necaz şi mai mare sau ne pedepseşte pentru păcatele noastre, iar noi trebuie să nu cârtim ci să îi mulţumim mereu pentru toate, râd ne mine că vorbesc ca din „basme” şi că nu sunt o persoană realistă, că-mi place să mă mint şi să nu văd eşecurile şi să mă complac într-o situaţie „jenantă” şi mai şi mulţumesc pentru eşecuri… Vreau să găsesc o soluţie să scap de atacurile lor pentru că nu vreau să mă cert cu nimeni. Vă mulţumesc!