Bună ziua! Părinte am și eu o întrebare sau o rugăminte nici nu știu cum să-i zic. Sunt căsătorită de 15 ani, avem 2 copii frumoși, acum de vreun an soțul meu a găsit o femeie cu care la vârsta de 12 ani au fost împreună la un sanatoriu. Au început să converseze la telefon, el mi-a spus cine e ea și a zis să fim prieteni de familie, eu i-am zis: bine. Discuția lor a început a intra în obișnuință mai în toată ziua, el se schimbă de pe zi ce trecea, venea acasă și mai cinstea câte un pahar de vin și eu îi ziceam ce poți să discuți cu un om străin și în toată ziua, el zicea să nu mă amestec, eu vedeam la telefon că el vorbea câte jumăte de ora chiar și o ora. În această perioada tensionată am slăbit cu 7 kg și el vedea dar zicea să nu retrăiesc că totul e bine și el e acasă. Această doamnă locuiește la vreo 120 km de noi. A fost așa un moment că el a zis că se duce de acasă că s-o săturat să-i zic atâta. Eu i-am sunat soțului ei și i-am spus, și soțul meu foarte mare gălăgie a făcut. Datorită la niște cumătri care au observat situația puțin s-a liniștit, că a plecat peste hotare cu lucru venea și se ducea, între timp ea mă scria pe rețelele de socializare și mă întreba de el, când a revenit să nu se mai ducă deacuma ea nu mă ma scrie și iarăși au început să se sune cu orele, este foarte mult de spus dar nu vreau să vă plictisesc dar sunt atât de emoționată nu știu ce să mai fac. Îi zic soțului să mai meargă la biserică, dar el îmi reproșează că o să se ducă când o să fie bătrân că acuma nu are când, cu foarte mult greu s-a grigit în postul mare, nu înțeleg ce se întâmplă și ce aș putea să fac că eu vreau să-mi păstrez familia până la adânci bătrânețe că eu am crescut fără mamă de la 12 ani și am suferit foarte mult. Spuneți-mi vă rog ce aș putea să fac să vorbesc eu cu ea(apropo ea e căsătorită și are și 2 copii). El zice că e normal așa. Eu îmi cer iertare poate cu ceva am greșit dar sunt într-o situatie foarte grea, vă mulțumesc …
- anonim a întrebat 12 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Doamne ajută. Nu vreau să pun accentul pe nimic și pe nimeni. Știți la ce v-aș îndemna? Până acum ați procedat ca un dictator în familie, dintr-un scaun de conducător, cu duh de om dominant. Încercați să schimbați tonalitatea cuvântului și modulul blând de implimentare a cuvântului în inima omului. Și grăbiți-vă să faceți cât mai repede acest lucru. Încercați să rezolvați dar nu o faceți de unde trebuie și cum trebuie. Aveți nevoie de o puternică schimbare în însăși felul dumneavoastră de a fi. De aceea vă spun: rezolvarea problemei e în însăși voi și între voi. Nu căutați în oala altei familii. Și duhovnicul vă lipsește. Se vede că alergați la biserică doar când aveți nevoie și nu o aveți de sprijin permament. Mergeți la duhovnic. La noi mai multe nu puteți afla! Și vă spun: nu e cazul să îi spui soțului să mai meargă la Biserică. Aș zice mai bine să simtă el nevoia văzând desăvârșita ta trăire duhovnicească. Nu îl împinge atâta timp cât nici tu nu ai ajuns la nivelul care trebuie. Atunci când vom ajunge la adevărata trăire a credinței drepte nu va mai fi nevoie să strigăm la alții să creadă. Ne luptăm să îi facem pe alții să creadă dar ceva nu se primește. Soluția: nu am crezut noi cum trebuie și cât trebuie. Da și în îcnheiere apropoul meu: a fost de folos și încercările pe care le aveți; o cură de slăbire pe măsură, felicitări.
Doamne ferește și apără
Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
