Doamne ajută! Nu de puține ori mi s-a întâmplat să iert cu ușurință o persoană care a greșit cu lucruri grave și după aceea să facă altceva și mai urât și iarăși să obțină iertarea mea. Lucrurile nu se îndreaptă pentru acea persoană și mi se pare că greșesc procedând așa. Plus de asta se și lăuda că nu a mai întâlnit un om mai demn de dispreț decât mine că își bate joc de mine și eu îl iert. Spuneți-mi cum trebuie să mă comport în astfel de situații pentru a învăța ceva și cel care greșește. Unele persoane mi-au reproșat că procedând așa, se va purta mai rău cu mine(ceea ce se și întâmplă) și se va purta mai rău și cu alții, având o atitudine sfidătoare că oricât i-ar întoarce spatele ceilalți, are el un om pe care se poate bizui. Vă rog să mă sfătuiți ce atitudine corectă trebuie să am. Vă mulțumesc!
- a întrebat 13 ani ago
- last edited 9 luni ago
- You must login to post comments
Eu nu pot să spun altceva decât: să iertăm la infinit. Însă problema trebuie cercetată. În cazul de față îmi pare o luare în râs a sfințeniei, o profanare a ei. Trebuie de văzut cu ce scop acea persoană îți face acel rău. Pentru ați încerca răbdarea și a vedea până unde urcă iubirea? Orice nu ar fi: de veți ierta mereu nu veți avea ce pierde. Poate cu timpul își va schimba și el firea și va ajunge să înțeleagă că prin iertare dobândim cerul în noi.
Iubiți și iertați: acestea au fost îndemnuri primite de la Hristos.
Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
