Sărut mâna, părinte, scuzați-mi deranjul vă rog dar simt nevoia de a-mi destăinui durerea sufletesca. Trăiesc de 2 ani împreună cu prietenul meu dar relația durează deja de 8 ani. A fost unicul bărbat din viață mea și tot ce-mi doresc e să devenim o familie, să avem copii, eu am 23 el- 25 ani dar nu își dorește încă să ne căsătorim, cum să fac, părinte? Știu că e păcat să trăim necununati, în ultimul timp am doar probleme în familie și la lucru….Plâng mereu și mă simt singură și neajutorată…..
- tatiana a întrebat 13 ani ago
- last edited 9 luni ago
- You must login to post comments
Surioară dragă, bună să îți fie inima și crede în Dumnezeu. El este Cel care ne aduce și cele bune și cele rele. Noi trebuie numai să ne sârguim să fim plăcuți în fața Lui. Cu prietenul e mai ușor. Faceți o înțelegere că până nu vă cununați nu mai aveți relații sexuale, aceasta pentru că el zăbovește să fie în rânduială. Și se poate să trăiți toată viața necununați dacă aveți stăpânire asupra relației sexuale. Însă nu relația sexuală ar trebuie să vă determine să vă căsătoriți. E dureros să ajungeți să fiți determinați de această relație. Cel mai bine este să aveți o discuție sinceră și la subiectul: suntem sau nu suntem unul pentru altul. Și dacă ajungeți ambii de comun acord la decizia că sunteți atunci să vă cununați în fața lui Dumnezeu și să începeți să lucrați la înflorirea familiei voastre. Și odată cu acest început se vor liniști și celelalte, căci doar spue este: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”. Dar așa o mică întrebare: Duhovnicul ce spune despre această relație a voastră? Cum vă îndrumă el?
Să fiți înțelepți și veți avea din belșug.
mag. Vitalii Mereuțanu
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.