Bună ziua părinte. Eu am fost căsătorit 3 ani. În acești 3 ani de familie am avut împreună cu fosta soție foarte multe clipe frumoase (cel mai frumos moment a fost nașterea fiicei noastre) dar și foarte multe certuri care lăsau urme foarte adânci în sufletele noastre. O mare parte din vină o am și eu. Am fost foarte trufaș, nu aveam curajul să-mi cer iertare după ce ne certam, când avea nevoie de mine o lăsam singură și o ignoram. Nu pentru că nu o iubeam, nu aveam puterea să iert chiar dacă de multe ori îmi spunea cuvinte foarte urâte. Încet-încet relația noastră s-a răcit foarte mult. De luni de zile nu ne mai spuneam unul altuia cuvinte frumoase, nu ne mai țineam de mână, doar copilul nostru pe care îl iubim ambii foarte mult ne mai ținea împreună. Am hotărât să stăm separat un timp, iar după asta eu am făcut o mare greșeală (iarăși din trufie) și am acceptat divorțul pe care îl intentase ea. Problema este că eu încă o mai iubesc și vreau să fiu și alături de fetița mea fără de care nu-mi imaginez viața. Fostă mea soție îmi spune că nu mai vrea să aibă nimic cu mine, că nu mă mai iubește. Sunt într-o stare de depresie și disperare totală. Nu pot să dorm, nu pot să mănânc, fumez foarte mult și nu știu cum să trec peste toate aceste încercări. Acum aș da orice doar ca să o conving să ne împăcăm. Cineva mi-a spus că s-ar putea să-mi fie legată cununia. În afară de relația cu fosta soție am avut alte 2 relații îndelungate care au eșuat. Cununia încă nu am desfăcut-o. Am luat certificatul de cununie și l-am ascuns la mine, desfacerea cununiei noastre ar fi cea mai mare lovitură pentru mine. Am auzit că sunt rugăciuni dedicate familiei, soțului/soției. Vă rog să mă îndrumați ce să fac și cum să scap de aceste chinuri care mă încearcă în fiecare zi. Vă mulțumesc!