Sărut Mâna, Părinte. Vreau să vă întreb, deşi prevăd răspunsul dv. care m-ar pune la zid. Dar tot vă întreb: cum să scap de o anumită plictiseala şi totodată vinovăţie atunci când am relaţii cu soţul? Pentru că totul se face pe grabă şi eu una nu mai văd sensul unei relaţii sexuale în cuplu. Adică, cum poate o soţie să fie în armonie sufletească şi fizică cu soţul ei care e foarte efervescent dar care nici el nu poate explica dacă este o pornire pătimaşă sau e chiar dragoste nepătimaşa? Pentru că dacă am sta amândoi să analizăm, numai porniri pătimaşe avem la acest capitol. Nu facem perversiuni, dar simt eu că ceva lipseşte, că nu am căpătat dragoste curată în săvârşirea relaţiei, a devenit mai mult o obişnuinţă, un sport. După mine, nu aş mai face nimic, avem copii. Dar nu este un lucru rar în zilele noastre ca soţul să nu fei de aceeaşi părere cu soţia. Şi ce facem, Părinte, noi, ca femei, ca să îi convingem că ei doar întreţin o patimă şi nimic altceva prin acest act? Şi mai vreau să vă întreb ceva: eu am uneori ruşine faţă de Icoanele de pe pereţii camerei atunci când am relaţii cu soţul. Aş vrea să îmi spuneţi dacă aşa ceva este necurat în gândirea mea? Și cum aş putea spovedi asta Părintelui Duhovnic. Mulţumesc. Doamne ajută!
- x a întrebat 12 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Bună seara. Cred că mai degrabă ar trebuie să spunem că aveți o răceală sufletească în relația voastră și din această răceală sufletească se trage si răceala cea după trup. Nu ai cum atâta timp cât iubești să te plângi de lipsa atracției sufletești. Deci e răcită dragostea voastră sufletească. Și încă ceva: ceea ce numești tu dragoste pătimașă sau a întreține o patimă. Așa ceva nu există. Ești pedepsită prin vorbă de Sfinții Părinți care spun că rețalia dintre femeie și bărbat este binecuvântată de Dumnezeu. Dar știi la ce mă gândesc eu: tu ca femeie pentru ce ai relație cu bărbatul tău? Îmi pare rău dar trebuie să spun că ați uitat principalul scop al acestei relații. Relația sexuală a fost lăsată pentru naștere de prunci și numai apoi mai putem spune și de o plăcere în urma acesteia. Trebuie să avem în vedere acest lucru. Altfel se pierde valoarea creștinească. Așadar în primul rând vă îndemn la o întărire a dragostei sufletești: să vă iubiții unii pe alții. Să ajungeți să fiți una și să simți că nu poți trăi fără celălalt. Nu vă îndemn să vă îmbogățiți se sexul. Aceasta va veni ca o încoronare a dragostei voastre sufletești. Ceea ce vă frământați voi trebuie să fie pe locul secund în frământările voastre. Grăbiți-vă că s-a slăbit dragostea voastră duhovnicească. Iar relația conjugală, după cum am spus, a fost binecuvântat în familie, încă de Creatorul ei: „Creșteți și vă înmulțiți și stăpâniți pământul”. Binecuvântare primită de protopărinții noștri Adam și Eva, și îmbogățită de Biserică prin Sfânta Cununine.
Creșteți-vă dragostea voastră duhovnicească și iubiți-vă soțul, iar de nu veți mai simți nevoie de ceea ce ar trebui să vă încoroneze relația în trup atunci puteți să o evitați rămânând în post și rugăciunea pentru mântuirea voastră. Dar aceasta să fie de comun acord și cu scop mântuitor.
mag. Vitalii Mereuțanu
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
