duhovnic

Bună ziua. De câtva timp mă spovedesc la un părinte de la o biserică din oraș, unde merg de obicei duminica. Dar el nu are timp să stea de vorbă cu mine mai mult, și uneori simt că se grăbește și că îi sunt o povară cu multele mele păcate, mai ales în posturi când e coadă la spovedit. Dar eu nu vreau să mă spovedesc „pe bandă”, să devină o rutină goală. Aș vrea să stau de vorbă cu un preot care să aibă timp, să mă asculte. Aș vrea să-i spun toate gândurile mele, dar cu duhovnicul pe care îl am acum nu cred că va fi posibil. Trebuie să îi cer binecuvântare ca să caut pe altcineva? Dacă mă va întreba de ce vreau să plec, mi-ar fi rușine să-i spun, că poate e vina mea, că din mândrie umblu după alt duhovnic și nu mă mulțumesc cu el. Adică e bun pentru ceilalți oameni, dar pentru mine nu? Că în afară de faptul că nu are timp pentru mine, nu văd nici o problemă la el, e un om corect, un preot bun. Ar trebui să îl iau deoparte să vorbesc cu el despre asta sau ar fi permis să mă consult cu alți preoți în legătură cu chestiunile care mă frământă, dar în afara tainei spovedaniei? Cum credeți că ar fi mai bine?