Dragă soră, eu cred că imnul acesta: de aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor , iar dragoste nu am , făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință și de aă avea atâta credință încât să mut și munții , iar dragoste nu am ,nimic nu sunt.Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă ;dragostea este binevoitoare;dragostea nu pizmuiește,nu se laudă,nu se trufește.Dragostea nu se poartă cu necuviință,nu caută ale sale,nu se aprinde de mânie,nu gândește răul.Nu se bucură de nedreptate,ci se bucură de adevăr.Toate le suferă,toate le crede,toate le nădăjduiește,toate le rabdă.Dragostea nu cade nici odată.Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea!
Adevărata dragoste creștină trebuie să fie: 1) precum fiul își iubește părintele său, așa să iubească și creștinul pe Dumnezeu, Care este Părintele Ceresc al tuturor (I Ioan 3, 1); 2) Deplină, adica să cuprindă, cum s-a spus, toate puterile sufletului, încât tot ceea ce facem să fie spre slava lui Dumnezeu. “De aceea, ori de mâncați, ori de beți, ori altceva de faceți, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceți” (I Cor. 10, 31); 3) Puternică și statornică, mergând chiar până la moarte. Căci dacă Dumnezeu, din dragoste față de oameni, Și-a jertfit pe Unicul Său Fiu pentru mântuirea lor, apoi și dragostea acestora față de Dumnezeu trebuie să fie fără de margini și să nu se schimbe niciodată. În privința ajutorului care se spune că se va lua de la noi, poate și se va lua dacă nu ne schimbăm comportamentul față de Dumnezeu.

Prot Victor Mihalachi