0
0

Doamne ajută, Părinte! Mă bucur să descopăr că am posibilitatea de a va cere astfel ajutorul consimţând de altfel că aici pot găsi răspuns la frământările mele. Am să încerc să spun cât mai pe scurt povestea mea. Am crescut fără tată de la vârsta de 6 ani împreună cu alţi 2 fraţi, tatăl meu decedând, iar noi am rămas în grija mamei, care ne-a crescut singură cu greutăţi. În familia noastră nu se obişnuia mersul la Biserică şi cu atât mai puţin ne îngrijeam de sufletul nostru . Eu întotdeauna am suferit după tatăl meu şi sufăr mereu şi mereu mă închid în mine şi mă rog la Bunul Dumnezeu să mă ajute să mă facă mai puternică şi să pot merge pe drumul cel bun, însă nu a putut fi aşa, am căzut în păcat de multe ori şi încă mai cad. Greşeala mea părinte este că deşi cred în puterea lui Dumnezeu, nu obişnuiesc să merg la Biserică mereu, să mă rog, găseam tot timpul motiv că ma pot ruga oriunde la Bunul Dumnezeu şi că mă ascultă şi ceream Lui Dumnezeu ajutorul şi apoi nu reuşeam să mă ţin din păcate. Am 25 ani şi am trecut, trec şi acum prin momente foarte grele, greutăţi în familie, probleme de sănătate, eu sunt foarte sensibilă emoţional sufăr şi mă consum pentru toate problemele şi nedreptăţile, din dorinţa de a-mi ajuta familia şi din neputinţa de a putea face ceva pentru ei am ajuns să sufăr atât de mult , m-am simţit foarte rău fizic, încât am crezut că voi muri, după acest moment am rămas cu frica de moarte, deşi am făcut toate investigaţiile medicale, eu tot nu mă simt bine, mi-e frică că voi muri. Am fost dusă la psihiatrie la consult în urma acestei căderi şi am fost diagnosticată cu atac de panică, mi s-a dat tratament, însă am refuzat să-l iau şi am ales să merg la Biserică, să mă rog cu credinţă în Dumnezeu că mă va ajuta să am gândurile mai luminate şi să nu mă mai gândesc că voi muri. Mi-e frică de moarte, de păcatele mele! Vreau să merg pe drumul cel bun! Părinte, vă cer spijinul, pentru că medicii psihiatrii îmi spun că sunt aşa pentru că am un psihic labil şi că toate astea mi se întâmplă acum datorită trecutului meu şi a suferinţei lipsei tatălui şi a traumelor copilăriei. Vă rog să mă ajutaţi cu nişte sfaturi. Doamne ajută!

  • andreea elena a întrebat 12 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Dragă soră, rugăciunea este un liman pentru cei zbuciumat de furtună, o ancoră pentru cei goniți de valuri, un toiag pentru cel ce se clatină, o comoară pentru cei săraci, o siguranță pentru cei bogați, un ajutor împotriva bolilor și o ocrotire pentru sănătate. Rugăciunea face nepieritoare bunurile ce le avem și cu toată graba gonește relele ce ne bântuiesc. De vine vreo ispită, ea ușor se alungă, de se întâmplă pierderea averii, sau altceva ce tulbură sufletul, rugăciunea vindecă și aceasta curând.Rugăciunea este scăpare contra tristeții, temelia veseliei, pricina de bucurie statornică, muma adevăratei înțelepciuni.Deci dragă soră, rugăciunea o să te scape din toate și sfaturile duhovnicului.

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.