Bună ziua, părinte faţă de copii nu am avut pâna acum un comportament aşa cum scrie în biblie sau am fost învăţată de mamă sau la biserică. Am fost dură cu ele, severă, autoritară, am căutat să le domin. Fetele chiar se tem când vorbesc urât, că le pedepsesc sau le dau jucăriile la alţi dacă nu le strâng sau în cel mai rău caz iau direct şi le lovesc la fund. Cele 2 fete sunt isteţe, văd, de aceea încerc să nu mai transmit lucruri urâte fetelor, ba mai mult să vorbesc în legătură cu viaţa lor, şi că până acum nu am fost un model bun. Cele 2 fete le cresc singură fiindcă sunt divorţată şi una vrea să o domine pe cealaltă în special cea mică. Apoi mai e şi faput că foarte mult timp până la 2 ani cea mică a fost închisă în casă singură, pentru că mama e decedată şi pe altcineva nu am avut, iar cu cine am încercat nu se ocupa de ea. Fetele mai suferă şi din cauza că le lipseşte tatăl, dar eu n-am ce să fac, aşa a decis, eu îl mai sun să vorbească, dar ori răspunde, ori nu răspunde, ori îi spune că e ocupat, etc. Eu nu pot să-mi las serviciul, de acolo mă întreţin, ba încă am mai fost ajutată de cunoscuţi. Problema e că acum sunt foarte curioase, umbla peste tot şi unde nu au voie şi… problema e că ele sunt de vârstă apropiată şi ce face una face şi cealaltă, cea mică în special nu ascultă. Ştiu că de ce cresc se ivesc tot felul de probleme, nu aştept să facă cum vreau eu decât acolo unde cred că e mai bine să ştiu că le-ar fi mai bine. Treaba nu o termin niciodată, ba mai sunt care vin şi vorbesc de cum e în casă, eu nu vreau decât să o scot la capăt cu ele, fetele, de a face ce e bun pentru ele. Eu am fost agitată de mic copil şi stresată şi până în momentul de faţă. Nu vreau decât să fie acceptaţi ca şi alţi copii, cea mare e nu pot spune, dar pe cea mică deşi a ştiut doamnana nu a băgat-o în seamă, deşi ea caută şi ea să vorbească, nu cred că e corect! Îmi iubesc fetele şi vreau să le fie bine, să le învăt bine şi să facă ce e bine. Nu vreau să facă greşeli ca mine nici să sufere din cauza că n-au gândit de 2 ori. Eu sunt şi mamă şi tată, sunt stâlpul casei în toate.
- Georgeta a întrebat 14 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Tocmai de aceasta, că sunteți și mamă și tată, trebuie să le oferiți acel sprijin, afect și bază de care are nevoie orice copil și să le dați ceea ce v-a lipsit dvs de copil. Cea mai mare fată, domină pe cea mai mică, căci a văzut la dvs acest lucru. Trebuie să le oferiți dragoste și să faceți egalitate între ele. Severitatea uneori e bună, dar să aibă frică și să știe doar de frică – nu va aduce nici un rod bun. Ele trebuie să asculte și să facă ceea ce le cereți conștiincios, de bună voie și din cumințenie. Înțeleg că e greu și poate le-a afectat multe împrejurări din viața dvs, dar știind aceasta, încercați să completați laturile ce lipsesc. Copii sunt foarte buni psihologi și înțeleg perfect slăbiciunile adulților. Și deseori joacă pe acest punct și profită. Faceți în modul ca să fiți tare și puternică, fermă în toate, fără ezitări și ascundeți-vă slăbiciunile, astfel le veți transmite încrederea, autoritatea fără vorbe dure, palme la fund. Totodată să fiți blândă și dulce, protectivă și corectă – asta e o educație ce n-ar da eșec, și pe viitor fetele dvs vor obține chiar de nu multe virtuți, dar cele mai importante le va călăuzi pe calea cea dreaptă. Să le creșteți în dragoste și frică de Dumnezeu, povestiți-le istorioare pe înțelesul lor din biblie, viața sfinților, despre bunătatea și iubirea Dumnezeiască, luați-le la biserică, explicați-le de ce mergeți acolo, împărtășiți-le cât mai des și Domnul va fi în ele și cu ele, nu vă va abandona, El e mereu cu orișicine din noi.
Să vă dea Dumnezeu putere să duceți crucea cu răbdare, smerenie și speranță!
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
