Mulţumesc din suflet pentru răspunsul dvs şi sper să mă liniştesc după tot ce s-a întâmplat în viaţa mea (am mai avut dezămăgiri, dar am trecut pentru că nu am ajuns aşa departe). Sper ca Dumnezeu să mă ferească de oamenii vicleni, deoarece eu simt că nu mai pot. Până la relaţia cu acest băiat nu am avut relaţii cu alţi băieţi, decât de prietenie şi el a ştiut că eu vreau să ne cununăm pentru ca doar celui ce urma să-mi fie soţ am vrut să mă dăruiesc, asta era toată bogăţia mea ce o puteam oferi, dar după câteva luni a uitat şi nu a ţinut cont de asta ci doar mi-a zis că noi doar urmează să ne căsătorim. Am plâns mult şi i-am cerut să mergem la duhovnic să ne mărturisim, simţeam că mă prăbuşesc de durere şi ştiu că am greşit. (duhovnicul a fost întrebat dacă ne poate logodi, însă cum i-am spus şi eu …”logodna nu dezleagă patul cununiei”, însă nu a ţinut cont de nimic). Am înţeles că nu are nici un rost să-l aștept, însă iubirea pentru el a rămas. Sper ca Dumnezeu să-i poarte de grijă şi să îl lumizeze să nu mai rănesacă pe nimeni. M-am spovedit la părintele meu pe care îl aveam înainte de al cunoaşte pe el şi mi-a spus să aştept, însa nu prea mult. Eu am o vârstă (30 de ani) şi îmi doresc să fiu soţie şi mamă, însă las ca Dumnezeu să mă ierte şi să-mi rânduiască ce îmi va fi de folos. Mă iertaţi, şi Dumnezeu să vă dăruiască putere şi dragoste pentru ceea ce faceţi.