Bună seara! Citind următoarele articole: http://www.ortodoxia.md/articole-si-publicatii/6553-un-alt-fel-de-suferinta http://www.ortodoxia.md/articole-preluate/3750-stramt-este-poarta-ingust-este-calea-care-duce-la-via-i-puini-sunt-cei-ce-o-afl mi-am dat seama că de fapt nu sunt pe drumul cel bun dacă nu sufăr. Ce ar trebui să fac în legătură cu asta? Este suferinţa un indicator al „drumului cel bun”, şi dacă în pofida greutăţilor (care nici nu par a fi greutăţi în comparaţie cu ale altora) omul rămîne fericit, este asta ceva ne înregulă? Vă rog frumos să mă lămuriţi. Domnul să ne ajute…
- a întrebat 12 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Nu chiar atât de drastic. Pur și simplu în rugăciunea ”Tatăl nostru”, ne rugăm ca în viața noastră să se realizeze voia lui Dumnezeu. Pentru unii, suferința este o cale spre Dumnezeu și chiar dacă suferă, ei sunt fericiți, pentru că simt Harul lui Dumnezeu alături de ei. Alții, însă primesc suferința ca pe o povară și dimpotrivă, strigă împotriva lui Dumnezeu. Dar, din păcate, aceștia chiar dacă ar fi lipsiți de suferință, tot nefericiți vor rămâne.
Până la urmă, adevărata fericire este în a trăi cu Dumnezeu!
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
