Sărut mâna, Părinte! Sunt mama unui copilaş plecată peste hotare. Mi-am lăsat fetiţa cu părinţii mei de-un an şi ceva. Ei îngrijesc de ea ca de propriul copil, sunt foarte fericiţi că o au. Şi eu muncesc pentru viitorul ei şi sunt mereu cu gândul la ea. Mulţi îmi spun că relaţia dintre noi când va creşte fetiţa va fi rece din cauza distanţei, şi că nu fac bine…Spuneţi-mi, vă rog, e păcat să-ţi laşi copilul? De dragul ei fac asta pentru o viaţă mai bună. Eu mă liniştesc cu gândul că e pe mâini bune şi că vârsta ei e mică (2.5ani) pentru a înţelege multe. Copiii la o aşa vârstă repede se obişnuiesc circumstanţelor. Mulţumesc anticipat pentru răspuns!