m-a indepartat cumatra mea de finut

0
0

Sărut mâna, părinte, în octombrie anul trecut am botezat un băieţel, chiar dacă şi eu aveam un băieţel de 3 luni, abia trecusem şi eu printr-un botez, am şi alt băiaţel de 6 ani, suntem stabiliţi în Italia şi am zis să facem şi noi un bine, chiar dacă nu stăteam chiar aşa de bine cu bănuţii, o faptă bună e mereu răsplătită de Dumnezeu. Aşa de frumos s-au comportat cu noi până la botez şi puţin timp după, o relaţie de cumătri foarte frumoasă era, am alăptat finuţul în prima săptămână că mama încă nu avea lăptic, am fost în fiecare seară până i-a căzut buricuţul să-i fac băiţă, îmi lăsam seara soţul cu copii şi mergeam un pic la finuţ, tot ca să fie bine şi tot bine nu a fost, a început draga mea cumătră să-şi arate cealaltă faţă încă de la scăldat, certându-se cu mine că nu-i convenea de băiatul cel mare, că era mai neastâmpărat cum sunt copii. Zicându-mi că nu ştiu să-mi educ copii, am trecut cu vederea continuând să fac scăldatul pentru care venisem. Au mai fost discuţii apoi, dar mai nesemnificative, se răriseră şi vizitele mele, că totuşi m-a cam jignit, dar mergeam în continuare. Ceea ce e adevărat, nu mai aveam aceeaşi atracţie, acum pe 19 martie aici a fost Sf. Giuseppe, ei alegându-şi numele Davide Giuseppe la copil, cu toate ca părintele de aici în certificatul de botez l-a numit David Iosif, dar ei au vrut să sărbătorească, invitându-ne pe 17 fiind duminică la ora 13, la care eu i-am răspuns prima dată că sigur că venim, nu putem lipsi, apoi gândindu-mă că este o oră în care copii mănâncă şi dorm, că altfel nu mă înţeleg cu ei, i-am zis că venim la 16.30. De aici a pornit un mare scandal, că ei nu îi iese nimic bun şi alte chestii, mi-a vorbit foarte urât, mai rău ca ţiganii părinte, parcă uitase cu cine vorbea, la care şi eu nervoasă i-am spus să-şi caute pe cine vrea să-i ia din moţ, că eu nu-i mai iau! După convorbire mi-a trimis un mesaj ”Uită că suntem cumătre”, poţi uita aşa ceva, părinte? La câteva zile apoi, mai exact săptămâna trecută joi mi-a trimis pe cumătru să-mi aducă tot ceea ce i-am făcut cadou eu părinte la finuţ, până şi trusoul de botez şi lumânarea, tot părinte, nu mai aveam cuvinte. Am sunat o doamnă nevoiaşă şi i-am dat totul cadou, în afară de lumânare, care am dus-o la biserică, că aşa vorbisem cu părintele de aici! Ce credeţi, părinte? Ce sfat îmi daţi? Vă mulţumesc că m-aţi ascultat! Mirela.

  • Mirela a întrebat 11 ani ago
  • last edited 3 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Dragă soră, după cum îi este imposibil omului care a murit să pășească, tot astfel este imposibil ca cel lipsit de răbdare să se mântuiască”. Deci răbdarea este virtutea de care ai nevoie multă acuma, răbdare, rugăciune și ertare.

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.