Sărut mâna Părinte! Când auzeam pe unii că trec prin starea aceea în care „Dumnezeu i-a părăsit”, nu puteam să cred aceasta… Din păcate, trec prin aceeaşi situaţie acum… Sper din tot sufletul să fie una reversibilă. Poate aveţi un sfat pentru ieşirea din această stare! Mulţumesc!
- a întrebat 14 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Doamne ajută iubiți frați și scumpe surori. Nu Dumnezeu ne părăsește, ci noi noi ne depărtăm de el. Cu alte cuvinte, noi ne depărtăm și atunci când depărtarea e maximă spunem că Dumnezeu ne-a părăsit. Și dacă nu-i simțiți prezența e că v-ați obișnuit să vă faceți voia proprie și L-ați exlus din viața dvs, doar în greutăți ați înțeles că nu mai este, și acesta e dureros. El însă a fost, este și va fi mereu, ne privește să vadă, cum ne punem nădejdea?! Așteaptă cu răbdare, ca Mielul cel blând întoarcerea și pocăința, smerenia noastră. Faceți așa și Duhul Sfânt va iradia din nou sufletul dvs. Nădăjduiți cu tărie și chemați-L în viața dvs, rugați-L cu lacrimi și pocăință… și se va înduioșa Dumnezeul Dragostei către dvs. Cel mai important în aceste momente este: SĂ NU DEZNĂDĂJDUIȚI!
Căci a spus Domnul: ”Cheamă-mă în ziua necazului tău și Eu te voi izbăvi de el și tu mă vei preamări.”
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
