biserica

0
0

noi, creştinii din ziua de azi am uitat motivul adevărat pentru care mai mergem la biserică.Aşezaţi în grupuleţe, după preferinţe, după gusturi şi situaţii materiale, Ne aşezăm confortabil în scaune sau stăm în picioare în cel mai bun loc, căutăm să avem vizibilitate bună şi să nu fie nici prea cald şi nici prea frig. Ne ferim să stăm lângă acea femeie sau lângă acel bărbat pentru că nu-l suportăm. Apoi, căscăm ochii şi deschidem gurile şi începem să şuşotim. Să nu uit de ”traista” de lângă aproape fiecare din noi umplută cu pietre! Cine are fusta mai scurtă, cine are pantofi mai înalţi, cine şi-a vopsit părul, cine şi-a făcut freză mai extravagantă, cine are decolteul mai adânc, cât de tare e machiată sau că nu e machiată, cât de lungi are unghiile şi cât de colorate! Şi mi s-a întâmplat să văd şi să aud chiar eu personal o situaţie în biserică. Se făcea că a intrat o fată proaspăt şuviţată în biserică. Şuşoteli. Fetele din spatele meu spuneau ”Vai, s-a şuviţat. Cum a putut? Phh”. Când s-a apropiat persoana respectivă de acel grup de fete, au început: ”Waw, te-ai şuviţat? Ce bine îţi stă!” Instantaneu, am dus mâna la gură pentru că mi s-a făcut rău! Câtă ipocrizie! Am ajuns să scoatem piatră după piatră din sacoşa de lângă noi şi să aruncăm în persoanele de care nu ne place. Cântă prea fals, arunc cu o piatră. Are fusta cam scurtă, arunc altă piatră. A ieşit şi a intrat de prea multe ori, încă o piatră. Mai arunc cu altă piatră pentru că nu-mi place de cel din faţă şi cu încă o piatră pentru că mi se pare mie că îmi e antipatică o persoană. Cu regret spun că şi eu am aruncat cu pietre. Şi eu am luat în mână acel comentariu şi l-am aruncat astfel încât să fie cât mai dureros. Dar, important este să ne oprim din aruncat şi să gândim puţin. Pentru ce am mers eu la biserică? Să arunc cu pietre sau să mă rog lui Dumnezeu? Am mers la biserică să pot judeca pe alţii sau ca să pot să am timpul meu de părtăşie? Nu sunt eu în măsură să spun sau să dau sfaturi legate de acestea pentru că sunt o păcătoasă care a primit iertarea lui Dumnezeu, dar tot mai mulţi creştini uită adevăratul motiv pentru care ar trebui să mergem acolo şi tot programul şi-l ocupă cu altceva, crezându-se astfel sfinţi şi pioşi. Nu ştiu, cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflet, cu piatra alunecându-mi din mână, aş spune: ”Cine e fără de păcat să arunce primul cu piatra!”

  • ... a întrebat 14 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0

Bună să vă fie intenția. Bine ați spus. Frecventarea bisericii în zilele noastre poate fi echivalată cu frecventarea teatrului sau a unui cinematograf. Altarul este scena pe care are loc acțiunea și cei din altar sunt actorii. Rar când capturăm ceea ce vor să ne redea actorii. Însă împrejurările din culise lasă de dorit. Mai multă atenție la cele din sală decât la cele pentru care s-a mers la teatru. Oameni bun, smeriți-vă inimile și ascultați de cuvintele din întrebare. Îndreptați-vă intențiile mergerii la biserică și încercați să înțelegeți care este scopul mergerii la biserică. Foarte multă osândă ne adunăm prin frecventarea necuviincioasă a bisericii. Să medităm la cuvintele întrebării și să ne sârguim ca prin frecventarea Bisericii să adunăm frumusețea mântuirii și nu urâciunea pierzării. Iar autorului cuvintelor de mai sus îi mulțumim și îl rugăm mereu să ne țină treji cu asemenea meditări.

Prin Biserică primim împăcarea sufletească și liniștea care ne ajută să fim în stările mântuirii.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.