Mândria bat-o vina!

Doamne ajută. Sfat într-un cuvât și totodată arma cu care se biruie mândria: smerenia. Întreabă-te mereu: cine sunt eu și cu ce să mă mândresc?! Oare nu toate sunt de la Domnul și ale Lui, căci nici noi înșine nu ne aparținem. Și dacă suntem fugari, călători și trecători în această viață pe acest pământ și toate cele le avem să le folosim în împrumut, îți rămâne dar ceva cu care să te lauzi, mândrești ori să te ridici deasupra fratelui, cel împreună călător cu tine?! Deci practic lucru vă spun: ca să-ți cadă mândria, vezi înaintea ochilor mereu scaunul de Judecată a Domnului și moarte și aduți aminte că diavolii din cer tot din mândrie au căzut, veți dori să-i urmați?! Dacă da, mândriți-vă, căci e calitatea lor, iar de nu – pocăiți-vă și arătați-vă curat în fața Celui ce v-a Zidit, ca nu cumva să pătimiți ceva mai rău. Concluzie: gândește-te că ești mai rău decât toți și ia aminte mereu la tine, umilindu-ți gândul și smerindu-ți cugetul, astfel vei fi mare în fața lui Dumnezeu.

Toți ce se înalță pe sine, se vor smeri, iar cine se smerește – se va înălța!

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie