despre ascultare

Se spune că trebuie să fim răbdători și să ascultăm de aproapele, ceea ce este firesc pentru a nu se ivi conflicte. Însă, de exemplu, cum trebuie procedat în ceea ce privește ascultarea când la mine în familie mama mă trimite să joc la loto – iar dacă nu mă duc se supără rău, sau când post fiind mi-a cerut să-i aduc la masă ciocolată sau sticlă cu vin, știind că eu postesc și că asta i-am îndrumat și pe ei să facă, dar ei se abat zic „puțin” de la post. Trebuie să refuzăm a asculta de aproapele nostru în general atunci când noi știm că prin acțiunile pe care acesta ni le solicită a le desfășura determinăm amplificarea unei patimi și-l adâncim în păcat? Pe mine mă doare sufletul să trebuiască să fac astfel de ascultare și mă gândesc oare nu e păcat, știind că într-un fel le facem un rău?