Ce să fac?

0
0

Doamne ajută, părinte! Am şi eu o situaţie care mă macină de câteva zile, de când am aflat-o. Am 28 de ani. Acum 3 luni m-am căsătorit. Nevasta mea are 22 de ani. Adevărul e că trăiam în păcat înainte de căsătorie, recunosc. De la o vreme (încă dinainte de căsătorie), soţia mea m-a avertizat că trebuie să mă îngrijesc mai mult la aspectul fizic, pentru că altfel nu mă mai găseşte atrăgător. Din nou…, trebuie să recunosc că nu am dat mare atenţie acestor vorbe, şi m-am culcat pe urechea că mă iubeşte pentru ceea ce fac şi felul în care mă port cu ea, nu pentru felul în care arăt. În septembrie ne-am căsătorit, iar în noiembrie ea a mers pentru două săptămâni afară din ţară, cu un proiect de internship (program de la facultate). Când s-a întors m-am bucurat să o revăd, dar ea a început să bată apropo-uri despre ‘a mai vedea fiecare şi alte persoane, în afara căsătoriei’. Din încredere în ea şi în mine, i-am spus că nu mă deranjează şi că eu nu o opresc din a face ceea ce îşi doreşte, dacă asta crede că e lucrul potrivit pentru ea. Văzând această reacţie, mi-a mărturisit (nota 10 din partea mea pentru sinceritate) că atunci când a fost plecată din ţară, a avut o relaţie de o noapte cu un ‘frumos’ de pe acolo. M-a durut şi mă doare foarte tare să aud aceste lucruri, mai ales întrucat eu nu m-am gândit niciodată să fac aşa ceva, iar ea este singura femeie pe care am cunoscut-o intim în viaţa mea. Mi-a enumerat printre motive aspectul meu fizic care n-o mai atrage, faptul că nu aveam grija cum mă îmbrăcam şi faptul că a apărut monotonia. Deşi înainte (acum vreo 2 ani) se declara ferm împotriva un astfel de fapte, iată că atunci când i s-a oferit ocazia nu s-a putut înfrâna. O iubesc foarte mult, şi ea spune că mă iubeşte…, dar i-am spus cât de mult mă doare şi, deşi a spus că îi pare rău, îmi spune că nu poate garanta că va rezista tentaţiei, mai ales acum că „s-a întâmplat o dată”. Pe ea o bate gândul să nu îmi mai spună de acum înainte, pentru a nu ma mai face să sufăr. Acum să vă spun ce mă frământă pe mine, întrucât eu nu vreau şi nu pot să o opresc cu forţa, încă o mai iubesc şi nu vreau să mă despart de ea. Încerc să îmi opresc pornirile de a o învinui şi de a strica toata relaţia dintre noi, prin reprosuri. Însă mă roade sentimentul că sunt ‘inferior” ei (ea a mai avut o relaţie şi înainte de mine), că sunt trădat şi că vreau, şi merit să mă răzbun şi să mă comport în acelaş fel. O altă problemă e că, deşi am discutat deschis şi ea s-a arătat sinceră până la ultimul detaliu, îmi dau seama că nu mai am încredere în ea şi că de acum gelozia şi suspiciunea îmi vor eroda treptat integritatea şi principiile care le-am păstrat până acum. Vă mulţumesc anticipat pentru sfaturi!

  • Adrian a întrebat 13 ani ago
  • last edited o săptămână ago
  • You must to post comments
0
0

E cert faptul că soția dvs se află în rătăcire și are nevoie de dvs acum mai mult ca oricând. Trebuie s-o ajutați să înțeleagă că aspectul fizic, etc…. sunt lucruri efemere, care duc la pierzanie, nu mântuire, dar destrămarea familiei – iată marele păcat și pagubă în calea mântuirii. Căci ce-i va folosi omului de va câștiga lumea întreagă, dacă-și va pierde sufletul?! Ce va da omul în schimbul sufletului său?! Și dvs la sigur nu vă faceți bine că vă măcinați cu gelozia, neîncrederea și răzbunarea – e o mare pagubă pentru suflet și e foarte destrugător. Eu cred că ar fi bine să mergeți ambii la un duhovnic și să vorbiți despre aceste lucruri, să cereți sfat, îndrumare, luminare. Un lucru vă zic: luptați pentru integritatea familiei, nu cedați, căci veți da răspuns pentru aceasta. Gândiți-vă că viața e de scurtă durată, iar veșnicia e lungă, pentru ce optați?! Îngrijiți-vă mai mult de suflet, nu de cele trecătoare, căci pe urmă vom regreta amarnic.

Să ne aducem aminte că: de vom muri înainte de a muri, nu vom mai muri când vom muri…

 

Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie,
Cu râvnă întru Domnul
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.