Bună ziua. Aș vrea și eu să-mi răspundeți: ce înțelegeți sau simțiți prin ”a merge la biserică”, după cum spuneați mai sus? Așa pur și simplu vizitați s-o admirați, ori cu frică intrați în casa Domnului spre curățire și împărtășirea Sfintei Liturghii, spre pocăință și îndreptare?! Răspundeți-vă singură la aceasta și găsiți marea greșeală și păcat: atârnarea noastră față de ”mersul la biserică”. De ce noi, oamenii, când avem probleme, dureri, ispite, necazuri dăm vina anume pe necurat, ori ”mi s-a făcut vrăji”?! Și de ce vrem cu orice cost să scăpăm de ele, de parcă nu ni se întâmplă pe drept, ori merităm mai mult?! Nu v-ați gândit că-n dvs e păcatul și spre curățire de ele în lumea aceasta necazuri aveți?! Ori vreți în iad prin foc să curătiți toate păcatele?! Eu v-aș îndemna să mergeți la doctorul sufletelor, de azi înainte – la duhovnic și să găsiți, tămăduiți boala sufletească și trupească. Însă cea trupească depinde desigur mai mult de dorința dvs de a scăpa de el și de a vă pocăi: trăirea în curăție! Dacă n-aveți posibilități, bani pentru nuntă, atunci trăiți în curăție trupească, pe plac Domnului și poate mai puține necazuri veți avea. Însă, din păcate, noi vrem să trăim și-n păcat, și fericiți, și sub mila Domnului… Oare nu-i batjocoră asta?! Revizuiți-vă conștiința și mergeți la o curățire sufletească, împreună cu prietenul, alegând calea pe care doriți să înaintați: ori curvie, păcate ce vin unul mai mare ca altul, cu consecințe, necazuri, dureri crescânde, ori calea plăcută lui Dumnezeu cu luptă și înfrânare duhovnicească. Nu uitați însă, că zilele-s scurte, judecata e la uși, și mântuirea sufletelor ne este salvarea, prioritatea și viața veșnică!

Doamne ajută.