cununia

Soţia a înaintat divorţul. Am rugat-o şi implorat-o să nu ne despărţim. Am refuzat să mă prezint la judecătorie pentru divorţ. M-a alungat de lânga ea (locuim separat) şi e revoltată că m-am opus. Nu mai exist pentru ea! Instanţa ne-a amânat pentru neprezentare. În mare suferinţă sufletească L-am rugat pe D-zeu să-mi dea puterea de a trece peste asta (căci rugăciunile de împăcare n-au primit răspuns). De un an şi jumătate sufeream şi o rugam să ne împăcăm. Soţia mi-a spus că sunt liber să-mi refac viaţa cu altcineva, la rândul ei vrea şi ea să-şi refacă viaţa cu altcineva. S-a întâmplat o minune cu viaţa mea! D-zeu mi-a răspuns, (eram distrus sufleteşte şi nu-mi mai doream nici să mai trăiesc…) Suferinţa despărţirii a trecut brusc şi doar peste câteva zile am întalnit pe altcineva, ne-am îndrăgostit în scurt timp şi ne dorim să fim împreună toată viaţa. Pentru mine asta a fost o minune! Înainte de începe viaţa ca bărbat şi femeie, aş dori să-i mulţumim Lui Dumnezeu şi întreb dacă există vreo slujbă de binecuvântare sau de dezlegare (fiind cununat cu fosta soţie), să consfinţim într-un fel relaţia noastră în faţa Domnului şi să-i mulţumim pentru iubirea noastră şi pentru că a făcut ca paşii noştrii să se întâlnească. Cum să facem asta? Vă mulțumesc!