Viaţa duhovnicească

0
0

Părinte, aş dori să vă întreb şi eu ceva. Sunt o mămică cu un băiat autist şi am făcut multe spun eu pe linie duhovnicească pentru el. Avem ameliorări, dar nu vindecări. Am avut credinţă mare în Domnul că mă va ajuta ( tot timpul mi-am spus că e plata de familie sau neam…sau blestem, şi că nu mă lasă pe mine Domnul ..o să mă ajute!). Dar acum câţiva ani am încercat o integrare în şcoala de masă…şi după rugi multe, am crezut că Domnul îmi deschide calea. Şcoala părea ideală pentru noi….Nu a fost aşa. Şi copilul meu s-a agravat…a fost o perioadă cumplită pentru noi, şi mai ales pentru mine, ceva s-a întâmplat atunci în sufletul meu. Vă spun sincer cred mi-am pierdut speranţa în ajutorul Domnului. Acum au trecut doi ani, copilul meu e la şcoală specială , merge destul de bine pe cognitiv, dar e la fel vis-a-vi de relaţionarea cu copii (adică nu-l interesează în mod deosebit). Nu ştiu cum să îmi recâştig avântul şi speranţa pe care am avut-o, şi mai ales credinţa că Tatăl mă va ajuta….Cum credeţi că aş mai reuşi aşa ceva?

  • Lili a întrebat 13 ani ago
  • last edited 3 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0
Eu cred că un om care a ajuns să trăiască în adevărata credinţa nu o va mai putea pierde nicicând. Căci viaţa fără ea va deveni total lipsită de sens. Probabil doar la un moment dat v-aţi dorit careva schimbări în starea băiatului, care atunci nu erau posibile. Şi neîmplinirea lor v-a adus în pragul acestei dezamăgiri şi deznădejdi. Dar nu ar trebui să cedaţi, trebuie să fiţi o luptătoare până la ultimul moment din viaţă, până la ultima suflare, atât pentru d-ră, cât şi pentru fiul d-ră. Cereţi-i Domnului în rugăciune să vă întărească şi să vă dea puteri. Mulţumiţi-I şi pentru cea mai mică schimbare a băiatului, dar şi pentru toate ce vi le dă, căci pentru toate trebuie să-I aducem mulţumiri, de e bine sau e rău… Iar despre faptul că nu mai simţiţi  credinţă de altă dată, cereţi-o şi pe aceasta Domnului, fiindcă nici aceasta nu este de la noi, ci e un dar al lui Dumnezeu. Cu Domnul nu avem cum să ne jucăm. Încercați să vă decideți: spre o credință tare sau spre o formalitate.

,,Cred, Doamne, ajută necredinței mele”!

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie

 

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.