Bună seara, părinte! Am trăit în desfrânare, nu de mult timp mă spovedesc, citind canonul, nu pot înlătura gândurile necurate și de hulă, mi-e frică să nu dejnădăjduiesc, când se apropie seara ca să citesc din Psaltire mă ia frica că mă învăluie aceste gânduri, mi-e frică că sufletul meu este pierdut pentru păcatele care le-am făcut cu voia mea, vă rog să mă iertați părinte. Dumnezeu să ne miluiască și mântuiască pe noi păcătoșii.
- a întrebat 13 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Speranța e ca și dragostea – nu cade niciodată. Să ştiţi că chiar şi cel mai mare păcătos, după ce cade, însuși Domnul îl ridică și-l face mai puternic și mai bun ca mai înainte. Deci de v-aţi mărturisit cu o păcăinţă sinceră şi nu mai doriţi acest grav păcat în viaţa d-ră, atunci fiţi sigur de iertarea pe care a-ţi primit-o. Urmaţi cuvintele Mântutorului ”Rugați-vă mult, să nu cădeți în ispită, căci satana vrea să vă pună pe toți la încercare…” , alungaţi aceste gânduri care vă tulbură şi nu vă permit să vă găsiţi liniştea prin rugăciunea inimii „Doamne Iisuse Hirisoase, fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”. Şi nu deznădăjduiţi, căci noi prin puterile noastre omeneşti puţin ce putem face singuri pentru mântuirea sufletelor nostre, dar Domnul văzând căinţa nostră şi dorinţa sinceră de a ne schimba înspre bine ne trimite ajutor. Să nu vă îndoiţi niciodată, de faptul că Dumnezeu vă iubeşte şi vă aşteaptă! Atât pe Dvs., cât şi pe fiecare care este greşit înaintea Stăpânului Ceresc!
Doamne iartă și primește pocăința noastră spre salvarea robilor tăi.
Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Răspunsul tău
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
