Iubirea

Bună ziua, mult respectate parinte! Uite că și eu am o neliniște sufletească. Din adolescență, am cunoscut un băiat cu care am prietenit mulți ani. M-am îndrăgostit de el foarte mult, iar el la fel. De atunci au trecut opt ani, însă în acest timp fiecare am urmat drumuri diferite…, eu am mers să fac studii, iar el peste hotare la lucru. Astfel relația noastră s-a răcit și atât eu cât și el ne-am implicat în alte relații. Dar revăzându-ne după un timp îndelungat, am înțeles că ne iubim la fel de mult ca la început. Însă ca să fim împreună acum e cu mult mai dificil…, cu toate că ne dorim asta ambii, dar astfel urmează să sufere alți oameni. Un timp, am crezut că nu suntem unul pentru altul și că așa e mai bine…, însă mai târziu, după ce ne-am revăzut am înțeles că doar alături de el sunt fericită cu adevărat. Doar și părintele la biserică ne spunea că „fără dragoste nu ești nimic”. Și eu nu pot să manifest dragoste față pentru altcineva, dar îmi pare că și împreună e imposibil să fim, deoarece cum spuneam mai sus sunt implicați mai mulți oameni care nu ar accepta împăcarea noastră. Mă rog seara pentru noi ca să fim împreună și că toți oamenii din jur să înțeleagă aceasta și să nu ne judece, dar vreau să vă întreb dacă e bine să cer asta de la Dumnezeu și de la Sfânta Născătoare de Dumnezeu?