Bună să vă fie inima. Foarte bine spus. Îngerii nu aveau cum să cadă din alte păcate decât din cel al mândriei, pentru că ei sunt în afară de trup. Deci foarte bine și frumos ați argumentat căderea îngerilor. La cea de a doua întrebare și eu aș spune că odată ajunși în rai nu se va mai greși, pentru că am fi vrednici de rai și Domnul va lua în considerare vrednicia noastră. Deci am spus că dacă am ajunge în rai, pentru că odată ajunși e clar că se vede și vrednicia. Îngerii au căzut fiind în doar în duh și fiind la aceiași treaptă cu Dumnezeu. Noi niciodată nu vom putea cădea pentru că nu avem cum să ajungem acolo. Iar de la locul sfinților nu avem cu să cădem odată ce avem haina lor. Deci nu chinurile iadului ne-ar opri de la cădere ci iubirea desăvârșită a lui Dumnezeu. Doar pe cei nevrednici îi poate sili chinul iadului să se mântuiască. Ceilalți se mântuiesc tânjind după dragostea Creatorului.

Domnul să fie cu noi în toate zilele încercărilor noastre.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie