Dilemă

Doamne ajută. E bine că ați numit această întrebare: Dilemă. Așa și este. E o dilemă când se întâmplă așa ceva. Deși acest preot se dovedește a fi înțelept în unele chestii mai lasă de dorit. Nicicum nu dați crezare la niște cifre exacte. Este adevărat că cele care se cer în niște rânduiel, sau mai bine spus ritualuri exacte. Dar Nu e ceea ce ar aduce rod. Rugăcunea smerită și curată și nu cea condiționată o iubește Hristos. De aceea lăsați trecut numai cu vederea ritualul propus de părintele și rămâneți în rugăciunea cea curată. Vă îndemn să vă aduceți aminte de fapta Sf. Ilie. Pe timpul lui era permisă jerfa de animale, și pe întregul Vechi Testament era și a fost jertfa de animal. În unele locuri au fost chiar bineprimite, și aceasta se explică prin faptul că jerfa primilor copiii ai primilor oameni: Adam și Eva au fost tot din jerfă de animale. Deci nu jerfa era rea în sine ci răutatea omului. La fel și în timpul lui Ilie. Ia lăsat pe păgâni să aducă jerfa și prin faptul că Domnul nu a primit-o i-a rușinat arătându-le că nu jerfa de animale este rea ci felul de cum o aduci, căci apoi aceiași jerfă a fost mistuită din cer pentru a le arăta modul și felul rugăciunii. La fel și în cazul părintelui. Încercați să faceți acel ritual și veți vedea că va fi fără folos. Îmi pare rău că părintele scoate în evindență numai caracterul literar ar rugăciunii și îl lasă în umbră pe cel duhovnicesc. Nu vorbe are nevoie Domnul de la noi. Nu vorbe la număr 7 sau 40 sau mai nu știu ce. Ci are nevoie de jertfă sinceră și curată, trăită. Și apoi dacă așa ceva deja manifestăm se poate de vorbit în sens duhovnicesc și de o prezență a exactității.

Doamne miluiește… .