0
0

Hristos a Înviat!!! Sărut mâna părinte, am și eu o nelămurire, sunt studentă în afara țării, și de multe ori merg la Biserica din oraș, mi se întâmplă deseori să stau la slujbă și în sufletul meu să simt o mare tristețe, de parcă așa aș avea impresia că sufletul meu plânge în hohote, atunci îmi vin în minte multe păcate care le fac, deseori nu mă pot abține și îmi curg chiar lacrimile fără să vreau. Mi se întâmplă să simt în suflet așa tristețe chiar la slujba din noaptea învierii, atunci când toți trebuie să simțim o bucurie în suflet că Hristos a Înviat. În Biserica din sat cânt în cor și de câte ori mă duc poate că sânt ocupată cu cântări și nu mi se întâmplă așa… ce mi se întâmplă părinte? Vă rog sa mă luminați. Apropo, poate asta nu trebuie s-o spun la nimeni, dar de fiecare dată mă gândesc la asta, și nu-mi iese din minte, odată stăteam la slujbă și se cânta heruvicul, îmi place să stau în față în Biserică ca să pot asculta mai bine rugăciunile, stăteam în genunchi cu capul în jos, deodată parcă m-am văzut singură în Biserică și totul în jurul meu era foarte luminat, mai ales altarul, era atât de luminat că nici nu mă puteam uita la el. Între timp rosteam rugăciunea Preasfintă Născatoare de Dumnezeu (atunci în zilele alea mi-am dat seama de semnificația Maicii Domnului, citind într-o carte bisericească, și tare îmi parea rău că până atunci credeam altceva). Poate asta să fie un semn, sau poate e o înșelătorie? Ce poate să fie asta părinte, vă rog să-mi spuneți ce trebuie să cred despre asta. Mulțumesc mult!!!

  • You must to post comments
0
0

Hristos a Înviat! Lacrimile, sunt un lucru bun! Numai dacă sunt lacrimi de pocăință! Zic lacrimi de pocăință pentru că multă lume își plânge în Biserică de milă, că nu are cutare lucru sau cutare, că ia furat cineva ceva sau că o bate soțul! Astfel de lacrimi sunt lacrimi de mila ta, care nu au nici un folos duhovnicesc, dimpotrivă, sunt spre pieirea sufletului! Lacrimi însă de pocăință, sunt totdeauna binevenite și mulți se roagă să le aibă, pentru că acestea, sunt cel mai mare dar, pe care poate să-l aducă un creștin lui Dumnezeu! Numai, mare grijă, să nu bată mândria la ușă! În privința luminii, vorbiți cu duhovnicul, să nu fie vre-o înșelare diavolească! Povestiți părintelui duhovnic ce ați simțit, ce ați văzut la Taina Sfintei Spovedanii și el, cunoscându-vă starea spirituală vă va putea spune mai multe! Dar până atunci fiți pe cât se poate de sceptici în această privință, să nu vă ia diavolul înainte!

Vă doresc și în continuare lacrimi – de pocăință sinceră, chiar și în seara învierii, indiferent unde! Ele vă vor duce la Porțile Raiului!

Preot Iulian Rață

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.