Hristos a Înviat, părinte! De câteva ori v-am pus întrebări legate de dragostea mea nefericită, şi slavă Domnului, ca am fost luminată! Vă mulţumesc din adâncul sufletului! Acum însă vin la Dvs cu altă durere. Doamne ajuta-ma! Că mă înec în lacrimi. Părinte, azi am aflat cu groază (de la o verişoară de a tatălui meu)…cum că..mama mea ar avea la sufletul ei vreo 5 avorturi…m-aş fi aşteptat la orice, dar numai nu la asta…niciodată nu mi-aş fi putut imagina ca cel mai grijuliu om din viaţa mea, de la care am învăţat atâtea lucruri minunate….ştiu că n-am voie să judec, Doamne fereşte! Doar că îmi plânge inima de durere. În toamna anului ce a trecut, pe 5 octombrie , părinţii mei au avut un accident rutier…vai! Dacă aţi şti cât de greu mi-a fost, ambii erau internaţi, tata cu piciorul sfărâmat bucăţele, mama într-o demenţă, pe care medicii o numeau la momentul dat incurabilă. Era o situaţie penibilă, ambii schilodiţi, eu studentă (anul 1 la medicină), vă daţi seama probabil în ce situaţie eram, n-am dormit deloc 2 săptpmâni, mă rugam pe apucate…învăţam nopţile. Dumnezeu însă a fost atât de bun şi milostiv cu mine, că m-a ajutat să trec prin toate. Doamne mare este mila Ta!!! Că prin minune după o luna şi-au revenit ambii părinţi…s-au întors acasă, dar certurile şi neînţelegerile continuau ca mai înainte. Şi nu înţelegeam de ce…de ce ei se urăsc atât de mult şi se învinuiesc de la tot nimicul, până azi, când verişoara tatălui meu mi-a deschis adevărul. Doamne miluieşte pe mine păcătoasa!! Părinte, ajutaţi-mă !…întăriţi-mi credinţa ca să nădăjduiesc în Domnul! Fie ca bunul Dumnezeu să vă dea linişte şi pace sufletească întru tămăduirea celor binecredincioşi!