0
0

Sărut mâna, drag părinte, de când m-am căsătorit nu mai citesc aşa mult acatistele, rugăciunile de seară, de dimineaţă, psalmi. Înainte, eram mereu cu cartea în mână, acum obligaţiile sunt mai mari, soţ, copil, serviciu, dar sinceră să fiu parcă nu mai pot citi, dar îl am pe Dumnezeu viu în înima mea în mintea mea, pentru mine El este Cel mai adevătat, este tot ce am eu mai scump. Seara după rugăciunea în genunchi, până adorm îmi spun toate rugăciunile ce le ştiu pe de rost, sau vorbesc cu el în gând, îi cer iertare, îi mulţumesc şi îi spun să aibă grijă de familia mea şi facă-se voia Sa. Dar, părinte, totuşi greşesc că nu mai citesc acatiste, psalmi, oricum ziua când sunt acasă mereu ascult acatistul de mulţumire, acatistul Domnului Nostru Iisus Hristos şi altele de Darian Moise, dar în inima mea tot mă simt vinovată, că nu citesc, că nu jertfesc eu citind. Oare la judecata de apoi acesta va fi un păcat mare pentru mine. Mulţumesc drag părinte!

  • You must to post comments
0
0

Dragă soră, cel mai bine e să discutaţi cu duhovnicul dvs şi să stabiliţi un anumit progarm de rugăciune pe care să-l urmaţi, care ar fi şi posibil şi nici nu v-ar descuraja sau aduce la deznădejde că nu faceţi ceea ce ar trebui. Ca o îndrumare generală ar fi să conţină rugăciunile de dimineaţă, rugăciunile de seară, rugăciunile de la masă şi la începerea unei activităţi importante din viaţă. În privinaţa acatistilor, e bine după posibilitate să citim un acatist al zilei sau un paraclis. Şi vreau mai jos să propun atât dvs, cât celorlalţi o pildă ca răspuns la insuficienţa timpului pentru rugăciune.

„Se spune că într-o zi îngerii de la botez, păzitori ai oamenilor, s-au prezentat înaintea lui Dumnezeu şi s-au plâns că nu ştiu ce să mai facă, fiindcă oamenii s-au făcut deosebit de nepăsători şi răi; au timp pentru toate relele, numai pentru rugăciune nu.

Domnul Dumnezeu i-a întrebat:

– Voi ce părere aveţi, ce ar trebui să fac pentru ei?

Îngerii au spus:

– Doamne, măreşte-le ziua cu o oră şi noi le vom spune că este darul tău numai pentru ca ei să se roage.

Bine, a zis Domnul.

Şi ziua s-a făcut de 25 de ore. Dar oamenii tot nu s-au rugat. Atunci îngerii s-au prezentat din nou în faţa Stăpânului, supăraţi pentru nepăsarea oamenilor:

– Doamne, oamenii tot nu se roagă.

Domnul i-a întrebat iarăşi:

– Ce credeţi că ar trebui să le mai fac?

– Doamne, fă-le ziua numai de 20 de ore! Îşi vor da seama cât de scurtă este viaţa şi cât de repede vine judecata ta şi aşa se vor ruga.

Domnul a aprobat cererea şi viaţa a devenit mai scurtă. Dar nici acum oamenii nu îşi făceau timp să se roage. Îngerii au mers din nou în faţa Creatorului şi s-au plâns că oamenii sunt tot răi.

– Ce-i de făcut? i-a întrebat Domnul.

Îngerii n-au mai avut nimic de adăugat şi Dumnezeu le-a spus:

– Rugăciunea nu este o problemă de timp, ci de iubire. Cine mă iubeşte găseşte timp suficient în cele 24 de ore ca să se roage.

Şi a lăsat timpul ca mai înainte.”


Rugaţi-vă neîncetat…

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.