Despre citit

Dragă Adelina, ceea ce ţine de credinţă e mai bine să aflaţi de la părintele dvs duhovnicesc, din cărţi şi chiar poate şi prin intermediul internetului. Şi nicidecum din auzite. Căci vi se formează o închipuire total greşită despre ceea ce ar trebui să ştiţi.

Deci, Acatistele sunt rugăciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfinţilor pe lângă Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbăvi la vreme de nevoie şi de necaz. Se numesc acatiste (în greceşte ahatistos = neşedere), pentru că în timpul lor stăm  în picioare sau în genunchi. Cel mai vechi şi mai însemnat şi mai mult folosit dintre acatiste este Acatistul Maicii Domnului, sau al Bunei-Vestiri, compus din 25 de cântări de laudă către Sfânta Fecioară. A fost alcătuit de Patriarhul Serghie al Constantinopolului (+386). Rânduiala lui o aflăm în Ceaslov. Tot acolo mai aflam şi alte acatiste, ca Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos şi Acatistul Sfântului Nicolae. În Ceaslovul cel Mare şi Acatistier se găsesc şi alte acatiste pentru sărbători mari şi pentru sfinţii cei mai însemnaţi. Deci, deşi sunt închinate sfinţilor, Maicii Domnului sau persoanelor Sfintei Treimi, sau unei sărbători nu este o condiţie obligatorie să-l citiţi anume la acea sărbătoare, sau dacă e consacrat spre exemplu Sfintei Iuliana din Lazarevo, ocrotitoarea celor căsătoriţi, nu poate fi citit şi doar din motivul pentru că aveţi o evlavie deosebită faţă de această sfântă. La fel şi cu celelalte. Pentru ce se citeşte Acatistul Sfintei Tremi? Păi oare pentru ce ne rugăm lui Dumnezeu. Pentru milostivirea sa, pentru ajutorul său, pentru a-I aduce mulţumire şi a-L preaslăvi. Iar în privinţa acatistului de dezlegare a vrăjilor, probabil că vă referişi la Acatistul Sfântului Ciprian, cel care mai îninte a fost vrăjitor. Ultima întrebare despre că nu se poate de vorbit cu nimieni de la momentul când vă treziţi şi până citiţi – e un babism curat.

Doamne ajută.

Prot Victor Mihalachi