Rugaciunea

Părinte cum trebuie să ne rugăm corect? La ce să ne gândim, ce să ne închipuim? Eu de exemplu când spun :”Doamne iartă mie păcătosului orice am greşit Ţie cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul”, mă gândesc la păcatele pe care le-am făcut. Când spun : „Doamne cel ce ai făcut cerul şi pământul.”, îmi vin imagini cu planeta noastră văzută din spaţiu. Iar când spun : „Dumnezeu” sau „Sfânta Treime” uneori mi-L închipui aşa cum L-am văzut pe icoane sau pur şi simplu o mare lumină. Cum este corect să ne rugăm? Am auzit că când te rogi, nu trebuie să îţi închipui nimic, dar cum poate fi rugaciunea din toată inima dacă nu îţi inchipui pe nimeni? Dar când te rogi la Maica Domnului sau la un sfânt? Uneori îmi vin gânduri sau mai bine zis închipuiri foarte urâte despre Dumnezeu sau Maica Domnului, eu nu le doresc îmi trec prin gând fără voia mea. Ştiu că nu e păcat dacă este fără voia mea, însă mă gândesc că ele vin din cauza modului de viaţăa desfârnat al meu şi cred că aici e şi vina mea. Este posibil ca rugându-mă şi postind să pot avea o minte curaţată şi să pot stăpâni toate gândurile mele? Mulţumesc anicipat.