Sărut mâna, părinte. Mă chinuie o stare de tensiune. Îmi apare câte o ideie care la început nu-i pot găsi răspunsul. După care, găsindu-i totuşi răspunsul, mă frământă în continuare. Mă gândesc la ea, fără motiv, fiind în acelaşi timp conştientă că-i ştiu răspunsul, iar pe de altă parte îngrijorată că nu sunt corectă în răspunsul găsit. Această idee mă chinuie fără motiv, fiind ca o obsesie. O port în mintea mea şi mă îngrijorez fără motiv, nelăsându-mi gândirea liberă pentru a mă concentra la lucruri cu adevărat serioase. Cum aş putea scăpa de aceste stări? Cum să uit aceste idei. De ce mi se întâmplă lucrul acesta periodic. Pe o perioadă scap de ele, după care iarăşi revin. Frecventez biserica. Ştiu doar că cu ajutorul rugăciunii şi a bisericii pot reveni în stare de eliberare deplină a minţii, când mă simt elibertă de aceste gânduri, le pot face cu spor pe toate. Atunci când sunt obsedată de aceste gânduri nu am spor la lucru, iar eu am o familie de care trebuie să am grijă, să fac ordine, să gătesc, să merg la serviciu. Poate sunt rugăciuni speciale. Ajutaţi-mă va rog! Vreau să mă eliberez cât mai repede de ele.
- a întrebat 14 ani ago
- last edited 9 luni ago
- You must login to post comments
Dragii mei, cea mai auzită, mai scurtă, mai efectivă rugăciune este cea a inimii, „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine, păcătosul.” Fă-ți obiceiul de a rosti aceste cuvinte având mintea în inimă,si această rugăciune, după ce ai învățat să o folosești cum trebuie, sau mai bine zis când se întipărește în inima ta, te va duce la scopul pe care-l dorești: Îți va uni mintea cu inima, îți va liniști frământarea gândurilor și îți va da puterea de a stăpâni mișcările sufletului tău.
Doamne ajută.
Prot Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.