Părinte de multe ori când mă rog în biserică, la icoana Maicii Domnului şi a Domnului nostru Iisus Hristos mi se umplu ochii de lacrimi, îmi vine să plâng în hohote, dar oamenii din biserică te privesc, de aceea simt nevoia să ies, să îmi potolesc lacrimile. Eu simt nevoia să stau mult acolo în faţa icoanei, dar oamenii merg la biserică să-i priveasca pe alţii, să vadă cu ce sunt îmbrăcaţi, de ce plâng, mă copleşeşte o stare de regrete în faţa icoanei, la slujbe îmi vine să plâng, greu rezist până la sfârşit. Pentru a-mi potoli lacrimile îmi las gândul aiurea câteva clipe şi mă întorc iar la rugăciune.