Apa din fântâni are impact negativ asupra sănătăţii omului
Gradul înalt de poluare a pânzei freatice face ca apa din 83% din fântâni să nu corespundă normelor sanitaro-epidemiologice şi să aibă un impact negativ asupra sănătăţii omului, transmite Info-Prim Neo. „Sunt inutilizabile, în calitate de sursă de apă potabilă, peste 83% din fântâni şi 50% din izvoare. Şi aceasta în condiţiile în care 17% din populaţia rurală nu are acces la apeduct centralizat”. În Moldova sunt circa 150 mii de fântâni de mină şi în majoritate din ele calitatea apei nu corespunde cerinţelor privind duritatea, conţinutul de fluor, al reziduului fix, ect. Analizele efectuate indică numeroase depăşiri ale limitelor compuşilor apei, fapt care contribuie la apariţia unor boli hidrice.
„Cel mai mare pericol îl prezintă poluarea cu nitraţi, cauzată de starea nefavorabilă a teritoriului, constatată în 76% din fântâni şi 50% din izvoare”, susţine Nicolae Opopol, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, şef catedră igienă şi epidemiologie, USMF „Nicolae Testimiţanu”.
„Sunt inutilizabile, în calitate de sursă de apă potabilă, peste 83% din fântâni şi 50% din izvoare. Şi aceasta în condiţiile în care 17% din populaţia rurală nu are acces la apeduct centralizat”, spune Nicolae Opopol.
Potrivit specialistului, utilizarea apei din fântânile poluate poate cauza guşa endemică, caria dentară, intoxicaţia cu nitraţi, infecţii intestinale şi alte boli.
„Impactul compuşilor azotului asupra sănătăţii se manifestă prin apariţia unei patologii extreme de grave, mai ales pentru copii. Apa cu nitraţi este cauza a zeci de decese ale copiilor, în vârstă fragedă”, menţionează Opopol.
„Folosită ca bază pentru prepararea bucatelor, ceaiurilor administrate bebeluşilor, această apă cu nitraţi conduce la grave intoxicaţii, inclusuv cu sfârşit letal”, spune profesorul.
Datele statistice demonstrează că în mediul rural în fiecare an se înregistrează de la 1 până la 10 izbucniri de infecţii intestinale, transmise prin apă, la copii şi adolescenţi, în grădiniţe şi în şcoli. De regulă, este vorba de hepatită virală A.
