Vraja desemnează acţiunea de a vrăji, de a fermeca, de a descânta în şoaptă, cuvinte prin care se invocă puterile duhurilor diavoleşti.
Vrăjitoarea este femeia căzută în păcat, care ştie să vrăjească, adică să facă vrăji cu ajutorul diavolilor.
In zilele noului mileniu, când mintea omului binecuvântată de Harul Dumnezeiesc a ajuns la înalte culmi de civilizaţie şi cultură, chiar şi azi, la doua mii de ani după ce Domnul nostru lisus Hristos a dat lege împotriva obiceiurilor diavoleşti, a tot felul de farmece, descântece şi vrăjitorii, se întâlnesc deseori la sate şi oraşe, în lumea întreagă, bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri care folosesc încă acest obicei diavolesc.
În marea majoritate, acest fapt se datorează neştiinţei care este mama tuturor lucrurilor rele şi unul dintre cei trei aliaţi puternici ai diavolului (ceilalţi doi fiind nepăsarea şi uitarea).
Punctul de plecare al acestor practici demonice este pactul dintre omul liber si diavol, prin care omul liber accepta constient despotismul demonic in schimbul unor satisfactii trecatoare.
Toate cartile de vrajitorie care arata aceste practici recunosc ca, prin mijlocirea unor semne si/ori cuvinte, omul are posibilitatea de a invoca duhul cel rau (diavolul).
Diavolul devine, din momentul efectuarii pactului, stapanul omului, dand impresia inselatoare ca ii este subordonat.
Formele aparitiei demonice sunt nenumarate grupandu-se insa, dupa recunoasterea senzoriala sub aparenta umana sau animala ori ca obiect divers: cuvinte, zgomote, mirosuri.
SfantuI Nicodim Aghioritul spune ca vrajitoria este de mai multe feluri:
– Vrajitoria propriu-zisa, prin care se injelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute etc….
– Ghicirea, prin care unii oameni spun cele viitoare: in semnele din palme (chiromantia) si prin alte obiecte (bobi,cartidejoc,cafeaetc….).
– Spiritismul, adica chemarea ajutorului diavolilor in camere obscure sau morminte. Vrajitorii pretind a chema sufletele din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (1 Regi 28, 3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se razbuna pe cineva.
Astazi se practica descantecul, precum stingerea carbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugaciuni pentru bolnavi, care pretind ca sunt vrajiti.
– Ghitia, adica ghicirea sau vrajitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea cu psaltirea sau Evanghelia, numite si deschiderea pravilei; ghicirea cu obiecte bisericesti, cum ar fi resturi de vesminte clericale, cheia bisericii, cenusa din cadelnita, prescuri sau alte obiecte, scrierea unor nume pe zidurile bisericii sau introducerea unor nume scrise pe hartie in candele etc….
– Fermecatoria (farmecele) adica vrajirea unor oameni pentru a se casatori sau desparti, pentru a se imbolnavi sau muri, pentru pierderea bunurilor.
Sunt trei categorii de farmece:
1. Prima categorie, in care farmecul este raspandit direct, personal, ca o emanatie din privire, voce, atingere, saliva, miros, etc….
2. A doua categorie, in care farmecul este raspandit de la un obiect influentat de practicanti (lichid, scrisori, aliment).
3. A treia categorie si cea mai periculoasa este „farmecul” alcatuit din ingrediente disparate, amestecate cu particularitati ce prevestesc confuzia si dezordinea.
FARMECUL, reprezinta asa numitul leac, facut prin descantec de catre o vrajitoare; poate sa reprezinte si vorbele pe care le zice vrajitoarea, prin care se face farmecul.
Aceasta se face fie pentru a se indragosti cineva de altcineva, cat si pentru a uri sau a face sa nu se stie, sa nu se observe ceva.
Prin farmece si descantece, vrajitoarea cheama pe diavoli ca sa faca ce doreste sau ce ordona ea.
– Ghicirea prin maruntaiele animalelor, numita „iconoscopie”. Aici intra si interpretarea viselor, zodiile, ceasurile bune si cele rele, ghicirea prin membrele trupului, numita si prevestirea (tiuitul urechilor, zbaterea ochiului, mancarimea palmelor).
– Baierele prin care se intelege purtarea la inima sau la piept a unor ate sau obiecte (amulete) sau bucati de stofa colorate pentru pazirea de boli, de primejdii si de pagube, dupa ce se invoca asupra lor puterea diavoleasca.
– Chematorii de demoni (clindonii), sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin chemarea diavolilor. Aici se gasesc cei care ghicesc in maruntaiele animalelor, in mana vitelor, vrajitorii care se practica in zilele noastre.
– Astrologia, ghicirea celor viitoare dupa miscarea stelelor si a planetelor, vanturilor, norilor si a altor fenomene ale materiei.
lata aceste feluri de vraji, pe care trebuie sa le combatem si trebuie sa fugim de ele, fiind lucrari diavolesti, care amagesc si inseala pe multi crestini spre a lor pierzanie. »
Diavolii nu au nici o putere de a face minuni adevarate, dar prin halucinatii mincinoase inseala pe oamenii necredinciosi si pe cei slabi in credinta.
Sfantul loan Gura de Aur zice:
„Diavolii nu au reusit sa vindece nici macar pe vrajitorii si fermecatorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele pe care le-a dat Dumnezeu prin Moise in Egipt” (lesirea 9,11).
Si daca dracii nu se milostivesc de sufletul tau, cum se vor intrista de durerea trupului tau? Diavolii se silesc sa te scoata pe tine din imparatia Cerului si deci cum te vor izbavi pe tine de boli? Deci nu te amagi crestine, ca niciodata lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se va face candva doctor. Ca mai lesne este ca focul sa inghete si zapada sa incalzeasca, decat diavolul sa te vindece pe tine.
Deci, noi, cand ne imbolnavim sau avem necazuri, sau copii de casatorit, sau alte greutati in viata, sa nu alergam la ajutorul diavolului si al slugilor lui care sunt vrajitorii si ghicitorii, ci sa mergem la Biserica, sa alergam la preoti, la rugaciune si la post si indata ne va ajuta Dumnezeu Tatal nostru, care ne-a creat si care are mila de noi.