Sarut mana, mamicuta mea,
Sunt eu, cel din pantecele tau care-ti soptesc la ureche cat sunt de speriat, de trist si de indurerat pentru ca vrei sa ma omori, crezand ca-ti sunt o grea povara…
Tu nici nu stii cat e de greu sa nu-ti aud cantecul de leagan, sa nu ma bucur de mangaierile tale, sa nu iti vad chipul, maicuta draga! Cat as vrea sa ma cuibaresc la pieptul tau izvorator de tihna, liniste si dragoste! Ce puternici am putea fi impreuna, cum am invinge toate necazurile si, mai ales, ce frumoasa ar fi viata alaturi de tine! Dar tu vrei sa ma ucizi…
As vrea si eu sa ma pot bucura de frumusetea cerului senin, sa alerg pe campul inflorit si sa-ti impletesc mandra cununita. Nu te gandi ca sunt mic si neputincios pentru ca, primindu-ma pe mine in viata ta, mamico, pe Pruncul Hristos il primesti.
Mamico, trebuie sa-ti marturisesc ce frica-mi este de lama taioasa a chiuretei care ma va sfasia curand si ma va transforma in bucatele fara viata care vor ajunge la gunoi…!
Oare tu nu auzi cum imi bate inimioara si cum tremur de frica? Eu iti aud foarte bine inima de aici, din burtica ta.
Mama, as vrea sa ma pot uita in ochii tai si sa te rog sa ai mila de mine, sa-ti zambesc dragalas – cum numai eu stiu – si sa te strang in brate cu manutele mele grasune. Vreau sa-ti dau forta si curaj, incredere si convingerea ca NU omorandu-ma pe mine vei scapa de necazuri, ci abia atunci vei da de greutati, pentru ca-l vei mania pe Bunul Dumnezeu.
Imagineaza-ti ce inseamna pentru mine sa port povara nedreptatii tale, cand ma dai nu numai mortii pamantesti, care e atat de grea si de dureroasa, dar ma lipsesti si de lumina lui Hristos.
Acum, in ultimul ceas, ma rog Maicii Domnului sa te lumineze si sa-ti dea putere, intelepciune si un pic de dragoste si mila pentru mine, cel ce sunt trup din trupul tau, suflet din sufletul tau, copilul tau nevinovat si nenascut.
Amin!

Sursa: http://www.kudika.ro