Arhimandritul Filaret: Nu este exclus că Dumnezeu poate să rânduiască o perioadă grea pentru Biserică din nou
Europa Liberă: Părinte stareţ, vreau să vă întreb pe cât de aproape este politicul de biserică sau biserica de politică?
Arhimandritul Filaret: „Toţi suntem creştini şi credem în Dumnezeu. Şi chiar dacă vă aduceţi aminte, în perioada sovietică, biserica era prigonită, ei în faţă toţi biserica o condamnau, dar pe din dos toţi se duceau şi alergau după rugăciunile preoţilor şi ale ierarhilor.”
Europa Liberă: Prezenţa guvernanţilor în lăcaşele sfinte ce înseamnă? Că ei ar vrea să folosească biserica şi pentru a atrage electoratul? Să-şi caute mai mulţi alegători? Sau vin totuşi la chemarea Domnului? Arhimandritul Filaret: „Eu sunt convins permanent că orişice om care calcă pragul unei biserici este la îndemnul lui Dumnezeu. Aşa politician dacă el ajunge în biserică înseamnă că Dumnezeu doreşte comuniunea lui cu oamenii de rând. Fiindcă astăzi vedem noi ce se întâmplă, cum ajung la putere şi uită de ceilalţi, care sunt mai mici. Ştiţi, iată asta este un lucru regretabil pentru cei care ajung la putere.
Fiindcă când să-şi ia începutul toţi au nevoie de cei mai mici şi ar fi bine să gândească că stăpânirea, spune Dumnezeu, este dată tot de la Dumnezeu oamenilor. Adică nu a ajuns împărat al ţării, sau preşedinte, sau prim-ministru sau preşedinte al Parlamentului nu ajung din întâmplare, dar Dumnezeu le rânduieşte. Şi dacă Dumnezeu le rânduieşte să ajungă să conducă, să nu creadă dânşii că Dumnezeu n-o să le ceară socoteală de la acest lucru. Şi iată atunci să gândească ce au făcut ei pentru oameni. Iată dânşii, dacă ajung la guvernare, li să dă mult, li să dă putere, li se dă stăpânire. Şi iată ei să se gândească cum are să se îndreptăţească în faţa lui Dumnezeu pentru încrederea şi puterea pe care le-au dat-o Dumnezeu pe pământ aici.
Puterea este trecătoare, funcţiile mai repede trec încă. Iată, vedeţi? Nu se înţeleg ceva cu dânşii acolo sus, prin Parlamentul cela, îndată au făcut coaliţie cu unul, cu altul ş.a.m.d. Dar aici el trebuie să facă coaliţie cu Dumnezeu, apoi atunci să se gândească fiecare că şi milioanele, pe care le au, şi fotoliile şi funcţiile nu-l ajută cu nimic, dacă el nu ţine cont că trebuie să se socoată cu Dumnezeu.”
Europa Liberă: Uneori am auzit chiar din gura politicienilor spunând, că am devenit ctitorul unui lăcaş sfânt în speranţa că bunul Dumnezeu o să-mi mai ierte din păcate.
Arhimandritul Filaret: „Dacă dânsul ia parte la zidirea unei biserici, pe care noi o vedem, atunci acesta este un lucru sfânt. Poate omul nici nu calculează ce face uneori, dar nu tot timpul omul ajunge cu gând bun acolo. Fiindcă să arăţi cuiva că tu faci iată aici, nu ai nimic folos practic din asta.”
Europa Liberă: Restaurarea mănăstirii Căpriana deseori se asociază cu voinţa fostului preşedinte Vladimir Voronin. Chiar în pofida faptului că reprezenta o guvernare comunistă.
Arhimandritul Filaret: „În 2003, când practic s-a început acest entuziasm de a restaura mănăstirea Căpriana, cineva din membrii partidului acolo la comunişti a dat întrebarea: cum noi, comuniştii să facem restaurarea mănăstirii Căpriana? Vladimir Nicolaevici Voronin le-a spus, că dacă în perioada comunistă de atunci au distrus, atunci comuniştii să facă. N-a venit Vladimir Nicolaevici cu banii din buzunarul dânsului, acele 130 de milioane de lei, care s-au cheltuit în această mănăstire. El a venit cu aportul lui, aşa cum a dat toată lumea şi clar ca preşedinte dânsul a dat mai mult. Dar iniţiativa dânsului de a ţine în mîini acest control iată aceasta a dus la ceea ce noi astăzi vedem la mănăstirea Căpriana. Au mai fost nişte încercări pe timpul preşedintelui Lucinschi, tot de a se acumula nişte resurse financiare. Atunci mi se pare că nici o jumătate de milion de lei nu s-au adunat.”
Europa Liberă: Pe de alte parte, biserica fiind despărţită de stat nu are bani, e o problemă.
Arhimandritul Filaret: „Da, biserica nu are nimic cu statul, dar asta nu înseamnă că cei din stat, care conduc statul, nu fac parte din biserica creştinilor de rând. De exemplu, având posibilitatea aceasta, fiind la conducere, poate să ajute ca sponsorizare, ca donaţie, ştiţi. Dacă ar fi atât iată biserica română, că suntem aici aproape, la dânşii biserica e în cadrul statului.”
Europa Liberă: Au un procent din buget orientat spre biserică.
Arhimandritul Filaret: „Da, corect. Şi preoţii de acolo, chiar şi stareţii mănăstirilor sunt salarizaţi. Statul rânduieşte bani pentru reparaţii.”
Europa Liberă: Ar fi o practică de preluat şi pentru Republica Moldova?
Arhimandritul Filaret: „Gândesc că nu ar fi chiar potrivit acest lucru, fiindcă vedeţi cât e de tulbure vremea astăzi. Şi dacă ar fi biserica în cadrul statului, atunci în general ar dori ca să conducă statul. Ar fi biserica în cadrul statului, atunci statul comandă cu biserica şi asta nu-i bun.”
Europa Liberă: Dar oricum biserica s-a lăsat folosită de politic, dacă ne amintim billboard-ul unde înalt preasfinţitul Vladimir era alături de liderul unui partid, domnul Pasat.
Arhimandritul Filaret: „Ideea principală a fost atunci de a reuşi cumva de a introduce religia în şcoală şi se gândea că printr-o modalitate de felul acesta s-ar apropia lumea de stat şi de biserică.”
Europa Liberă: Dar nu s-a atins acest scop.
Arhimandritul Filaret: „Înseamnă că dacă nu s-a atins nu a fost voia lui Dumnezeu.”
Europa Liberă: În toate sondajele biserica este creditată cu cea mai mare încredere, deşi în ultimul timp am văzut a coborât până la 80 la sută. Cum s-ar explica?
Arhimandritul Filaret: „Eu cred că Dumnezeu rânduieşte nişte lucruri. Mă întorc la perioada ceea chiar, când a fost grea pentru Biserică. Dumnezeu n-a rânduit greutatea bisericii pur şi simplu. Dar a rânduit greutatea ceea fiindcă lumea slăbea în credinţă şi tot timpul vremea aceasta de prigoană a Bisericii s-a întărit credinţa în Dumnezeu. Nu este exclus că Dumnezeu poate să rânduiască o perioadă grea pentru Biserică din nou, ca să ne trezească pe noi, să nu credem noi atâta în euforia asta omenească.”
Arhimandritul Filaret: „Toţi suntem creştini şi credem în Dumnezeu. Şi chiar dacă vă aduceţi aminte, în perioada sovietică, biserica era prigonită, ei în faţă toţi biserica o condamnau, dar pe din dos toţi se duceau şi alergau după rugăciunile preoţilor şi ale ierarhilor.”
Europa Liberă: Prezenţa guvernanţilor în lăcaşele sfinte ce înseamnă? Că ei ar vrea să folosească biserica şi pentru a atrage electoratul? Să-şi caute mai mulţi alegători? Sau vin totuşi la chemarea Domnului? Arhimandritul Filaret: „Eu sunt convins permanent că orişice om care calcă pragul unei biserici este la îndemnul lui Dumnezeu. Aşa politician dacă el ajunge în biserică înseamnă că Dumnezeu doreşte comuniunea lui cu oamenii de rând. Fiindcă astăzi vedem noi ce se întâmplă, cum ajung la putere şi uită de ceilalţi, care sunt mai mici. Ştiţi, iată asta este un lucru regretabil pentru cei care ajung la putere.
Fiindcă când să-şi ia începutul toţi au nevoie de cei mai mici şi ar fi bine să gândească că stăpânirea, spune Dumnezeu, este dată tot de la Dumnezeu oamenilor. Adică nu a ajuns împărat al ţării, sau preşedinte, sau prim-ministru sau preşedinte al Parlamentului nu ajung din întâmplare, dar Dumnezeu le rânduieşte. Şi dacă Dumnezeu le rânduieşte să ajungă să conducă, să nu creadă dânşii că Dumnezeu n-o să le ceară socoteală de la acest lucru. Şi iată atunci să gândească ce au făcut ei pentru oameni. Iată dânşii, dacă ajung la guvernare, li să dă mult, li să dă putere, li se dă stăpânire. Şi iată ei să se gândească cum are să se îndreptăţească în faţa lui Dumnezeu pentru încrederea şi puterea pe care le-au dat-o Dumnezeu pe pământ aici.
Puterea este trecătoare, funcţiile mai repede trec încă. Iată, vedeţi? Nu se înţeleg ceva cu dânşii acolo sus, prin Parlamentul cela, îndată au făcut coaliţie cu unul, cu altul ş.a.m.d. Dar aici el trebuie să facă coaliţie cu Dumnezeu, apoi atunci să se gândească fiecare că şi milioanele, pe care le au, şi fotoliile şi funcţiile nu-l ajută cu nimic, dacă el nu ţine cont că trebuie să se socoată cu Dumnezeu.”
Europa Liberă: Uneori am auzit chiar din gura politicienilor spunând, că am devenit ctitorul unui lăcaş sfânt în speranţa că bunul Dumnezeu o să-mi mai ierte din păcate.
Arhimandritul Filaret: „Dacă dânsul ia parte la zidirea unei biserici, pe care noi o vedem, atunci acesta este un lucru sfânt. Poate omul nici nu calculează ce face uneori, dar nu tot timpul omul ajunge cu gând bun acolo. Fiindcă să arăţi cuiva că tu faci iată aici, nu ai nimic folos practic din asta.”
Europa Liberă: Restaurarea mănăstirii Căpriana deseori se asociază cu voinţa fostului preşedinte Vladimir Voronin. Chiar în pofida faptului că reprezenta o guvernare comunistă.
Arhimandritul Filaret: „În 2003, când practic s-a început acest entuziasm de a restaura mănăstirea Căpriana, cineva din membrii partidului acolo la comunişti a dat întrebarea: cum noi, comuniştii să facem restaurarea mănăstirii Căpriana? Vladimir Nicolaevici Voronin le-a spus, că dacă în perioada comunistă de atunci au distrus, atunci comuniştii să facă. N-a venit Vladimir Nicolaevici cu banii din buzunarul dânsului, acele 130 de milioane de lei, care s-au cheltuit în această mănăstire. El a venit cu aportul lui, aşa cum a dat toată lumea şi clar ca preşedinte dânsul a dat mai mult. Dar iniţiativa dânsului de a ţine în mîini acest control iată aceasta a dus la ceea ce noi astăzi vedem la mănăstirea Căpriana. Au mai fost nişte încercări pe timpul preşedintelui Lucinschi, tot de a se acumula nişte resurse financiare. Atunci mi se pare că nici o jumătate de milion de lei nu s-au adunat.”
Europa Liberă: Pe de alte parte, biserica fiind despărţită de stat nu are bani, e o problemă.
Arhimandritul Filaret: „Da, biserica nu are nimic cu statul, dar asta nu înseamnă că cei din stat, care conduc statul, nu fac parte din biserica creştinilor de rând. De exemplu, având posibilitatea aceasta, fiind la conducere, poate să ajute ca sponsorizare, ca donaţie, ştiţi. Dacă ar fi atât iată biserica română, că suntem aici aproape, la dânşii biserica e în cadrul statului.”
Europa Liberă: Au un procent din buget orientat spre biserică.
Arhimandritul Filaret: „Da, corect. Şi preoţii de acolo, chiar şi stareţii mănăstirilor sunt salarizaţi. Statul rânduieşte bani pentru reparaţii.”
Europa Liberă: Ar fi o practică de preluat şi pentru Republica Moldova?
Arhimandritul Filaret: „Gândesc că nu ar fi chiar potrivit acest lucru, fiindcă vedeţi cât e de tulbure vremea astăzi. Şi dacă ar fi biserica în cadrul statului, atunci în general ar dori ca să conducă statul. Ar fi biserica în cadrul statului, atunci statul comandă cu biserica şi asta nu-i bun.”
Europa Liberă: Dar oricum biserica s-a lăsat folosită de politic, dacă ne amintim billboard-ul unde înalt preasfinţitul Vladimir era alături de liderul unui partid, domnul Pasat.
Arhimandritul Filaret: „Ideea principală a fost atunci de a reuşi cumva de a introduce religia în şcoală şi se gândea că printr-o modalitate de felul acesta s-ar apropia lumea de stat şi de biserică.”
Europa Liberă: Dar nu s-a atins acest scop.
Arhimandritul Filaret: „Înseamnă că dacă nu s-a atins nu a fost voia lui Dumnezeu.”
Europa Liberă: În toate sondajele biserica este creditată cu cea mai mare încredere, deşi în ultimul timp am văzut a coborât până la 80 la sută. Cum s-ar explica?
Arhimandritul Filaret: „Eu cred că Dumnezeu rânduieşte nişte lucruri. Mă întorc la perioada ceea chiar, când a fost grea pentru Biserică. Dumnezeu n-a rânduit greutatea bisericii pur şi simplu. Dar a rânduit greutatea ceea fiindcă lumea slăbea în credinţă şi tot timpul vremea aceasta de prigoană a Bisericii s-a întărit credinţa în Dumnezeu. Nu este exclus că Dumnezeu poate să rânduiască o perioadă grea pentru Biserică din nou, ca să ne trezească pe noi, să nu credem noi atâta în euforia asta omenească.”
