Care sunt regulile Postului Mare

În cadrul regulilor stabilite pentru postul Paştelui, ce anume hotărăsc cu exactitate regulile postului? Nici în vremurile străvechi şi nici în zilele noastre n-a fost vreodată o uniformizare exactă, dar majoritatea autorităţilor ortodoxe sunt de acord asupra următoarelor reguli:

  • În timpul săptămânii dintre Duminica Vameşului şi a Fariseului şi cea a Întoarcerii Fiului Risipitor, este în general dezlegare de la orice fel de post. Carnea şi produsele din animale pot fi consumate chiar şi miercurea şi vinerea.
  • În săptămâna care urmează, adesea numita săptămâna Lăsatului de Carne, postul obişnuit se tine miercurea şi vinerea. Altfel nu este nici un post special.
  • În săptămâna dinaintea postului Paştelui, carnea este interzisa, dar ouăle, brânza şi alte produse lactate pot fi mâncate în orice zi, inclusiv miercurea şi vinerea.
  • În zilele săptămânii (de luni pana vineri inclusiv) în timpul celor 7 săptămâni de post al Paştelui, sunt restricţii atât asupra numărului de mese zilnice cat şi asupra felurilor de mâncare, dar când o masa este permisa, nu sunt fixate limite în ceea ce priveşte cantitatea.
    • În zilele săptămânii din prima săptămâna postul este foarte strict. Conform regulilor stricte, în timpul primelor 5 zile de post, numai doua mese sunt permise, una miercuri şi alta vineri, în ambele cazuri după Liturghia Darurilor Înainte Sfinţite. În celelalte 3 zile, cei ce au putere sunt incurajati sa păstreze un post absolut; cei pentru care acest lucru nu este posibil, pot manca marţi şi joi (dar nu luni daca este posibil), seara după vecernii, când pot manca apa şi pâine, sau ceai sau sucuri de fructe, dar nu mâncare gătita. Trebuie specificat de la început ca în zilele de astăzi aceste reguli sunt în general relaxate. La mesele de miercuri şi vineri se recomanda “xerofagia”. Ad literam înseamnă “mese uscate”. Interpretat strict, înseamnă ca putem manca numai legume preparate cu apa şi sare, şi deasemenea fructe, nuci, pâine şi miere. În practica, scoici şi caracatiţa sunt deasemenea permise în zilele de xerofagie. Dar următoarele categorii de alimente sunt cu desăvarsire excluse:

i)carne;

ii) produse animale (brânza, lapte, unt, oua, zer, etc.);

iii) peste (peste cu oase);

iv) ulei (de exemplu ulei de măsline) şi vin (orice băutură alcoolica).

 

  • În zilele săptămânii (de luni pana vineri inclusiv) în a doua, a treia, a patra, a cincea şi a şasea săptămâna, o masa pe zi este permisa, sa fie luata după amiaza după vecernie, aceasta masa va urma regulile xerofagie.

 

În Joia Mare se serveşte o singura masa, cu vin şi ulei (de exemplu ulei de măsline).

În Vinerea Mare cei ce au putere sa urmeze practica din zilele de început ale Bisericii şi sa tina post negru. Cei ce nu pot acest lucru sa mănânce pâine, cu putina apa, ceai sau sucuri de fructe, dar nu înainte de apus, sau în orice caz nu înainte de Vecernie şi Prohodul Domnului.

În Sâmbăta Mare, în principiu, nu se mănâncă, deoarece după practica străveche  la sfârşitul Liturghiei Sfântului Vasile credincioşii rămâneau în biserica pentru citirea Faptelor Apostolilor, şi pentru primeau putina pâine şi fructe uscate, cu o cupa de vin. Daca, aşa cum se întâmpla acum de obicei, se întorc acasă pentru a servi masa, pot bea vin dar nu ulei; deoarece în aceasta sâmbăta, singura dintre sâmbetele anului, uleiul de măsline nu este permis.

   Episcop Kallistos Ware
Nr. 2 /2004 al Foii Electronice "Cuvantul Romanesc"